Taylor Swift și lupta împotriva deepfake-urilor: Cum își protejează artiștii vocea și imaginea în era digitală
Într-un demers surprinzător, Taylor Swift a depus cereri de trademark pentru două fragmente audio din noul său album „The Life of a Showgirl”. Aceste acțiuni marchează o extindere a strategiei sale juridice, care acum vizează și protecția vocii sale, nu doar a numelui, versurilor sau produselor asociate brandului său personal, conform NBC News.
Decizia vine în contextul în care artista a fost expusă unui val de deepfake-uri, materiale falsificate generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre acestea s-au numărat clipuri în care era prezentată promovând produse inexistente sau imagini manipulate care au devenit virale online. Chiar și Donald Trump a distribuit conținut fals în care părea că Taylor Swift îi susține candidatura.
Specialiștii consideră că înregistrarea vocii ca marcă este o abordare inovatoare, având în vedere că noile tehnologii AI pot genera conținut complet nou, imitând vocea fără a copia direct. Astfel, conceptul de „sound mark” ar putea oferi artiștilor posibilitatea de a contesta imitațiile „suficient de similare”, nu doar copiile exacte.
Acest trend de protejare a vocii și imaginii în fața deepfake-urilor nu este singular în industria entertainment-ului. Matthew McConaughey a fost primul actor de top care a depus cereri similare pentru protejarea imaginii și vocii sale. Alți artiști, precum Scarlett Johansson, Tom Hanks și Bryan Cranston, au reacționat la utilizarea neautorizată a vocii sau imaginii lor în produse AI, semnalând impactul negativ al acestui fenomen.
Presiunea asupra companiilor tech crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” solicită implementarea unor reguli mai stricte privind utilizarea conținutului creativ. În același timp, platforme precum YouTube dezvoltă instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind astfel artiștilor un control sporit asupra imaginii lor online.
