Misterul exploziei de la Senatul României din 1920: Memoriile lui Saul Ozias
O nouă carte semnată de Alin Spânu aduce în prim-plan unul dintre cele mai tulburătoare evenimente politice din istoria României interbelice: explozia de la Senatul României din 8 decembrie 1920. Această lucrare detaliată explorează implicarea anarhistului Max Goldstein în organizarea atentatului și dezvăluie rolul mai puțin cunoscut al lui Saul Ozias, membru al grupului conspirativ.
Planificarea atentatului
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 1920, Max Goldstein și complicele său, studentul Leon Lichtblau, au plasat o bombă în sala Senatului României, situată în clădirea Universității din București. Saul Ozias, deși inițial implicat, s-a retras în ultimul moment, distanțându-se de metodele violente ale conspiratorilor.
Legătura cu mișcarea bolșevică
Conform cercetărilor prezentate în volum, atentatul era parte a unei operațiuni mai ample, cu legături până la Moscova și sprijinul mișcării bolșevice. Scopul era destabilizarea statului român și instaurarea unui regim comunist, conform autorului.
Reacția autorităților și consecințele
Anchetatorii au identificat firele complotului până la Kremlin, iar autoritățile române au intervenit dur împotriva conspiratorilor. Max Goldstein a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, Leon Lichtblau s-a refugiat în URSS și a fost ulterior executat, iar Saul Ozias a primit 10 ani de muncă silnică și a fost închis la Doftana.
O perspectivă uitată
Deși evenimentul a avut un impact semnificativ asupra societății românești, fiind aproape uitat de manualele de istorie, cartea lui Alin Spânu își propune să readucă în atenție această pagină tulburătoare din istoria României. Bazându-se pe documente de arhivă și cercetări riguroase, autorul reconstruiește detaliat contextul politic al atentatului de la Senatul României din 1920.
