Impactul inflației Ormuz asupra economiei românești
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a atras atenția asupra impactului inflației Ormuz asupra economiei țării, în contextul schimbărilor bruște de pe piețele de petrol și gaze naturale. Acest fenomen, numit și „inflația Ormuz”, a generat creșteri semnificative ale prețurilor la energie, îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu, având consecințe asupra pieței interne.
Isărescu a subliniat că creșterea prețului îngrășămintelor a afectat ritmul de temperare a inflației, contracarând tendința descendentă înregistrată anterior. De asemenea, creșterea bruscă a prețului petrolului a transmis un șoc către diverse sectoare economice, generând presiuni inflaționiste.
În ciuda acestor provocări, guvernatorul BNR a menționat că menținerea salariilor, chiar dacă acestea se deteriorează în termeni reali, poate contribui la controlul inflației. Totuși, această abordare vine la pachet cu consecințe sociale negative, cum ar fi reducerea cererii de consum și slăbirea activității economice.
Isărescu a evidențiat importanța investițiilor în stimularea unei creșteri economice sustenabile și neinflaționiste. El a subliniat că România nu poate realiza simultan o corecție fiscală și o creștere bazată pe consum, ci ar trebui să se concentreze pe consolidarea investițiilor pentru a compensa scăderea consumului.
În ceea ce privește perspectivele economice, Isărescu a exprimat speranțe că evoluția favorabilă a investițiilor din ultimele trimestre ale anului 2025 va continua și în 2026. Cu toate acestea, guvernatorul BNR a atras atenția că România are nevoie de stabilitate politică pentru a asigura finanțarea din surse externe și a menține direcția de creștere economică.
În concluzie, impactul inflației Ormuz reprezintă o provocare pentru economia românească, iar abordarea echilibrată a politicii monetare și fiscale, împreună cu accentul pe investiții, ar pute fi cheia pentru menținerea stabilității și creșterii economice în contextul actual.
Isărescu a explicat că, după primele două luni în care inflația urma o direcție descendentă, situația s-a schimbat odată cu șocul de pe piețele de petrol și gaze naturale. Guvernatorul BNR a vorbit despre așa-numita „inflație Ormuz”, despre care se discută în Europa, și care a produs efecte în lanț asupra prețurilor la energie, îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. „Inflația Ormuz” și scumpirile în lanț „A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus Mugur Isărescu, sublinind că evoluțiile externe au afectat ritmul de temperare a inflației. Potrivit guvernatorului BNR, creșterea abruptă a prețului țițeiului a avut un efect invers față de tendința de scădere a inflației, iar șocul s-a transmis rapid către mai multe piețe importante pentru economie. Salariile țin inflația în frâu, dar populația simte presiunea În același timp, guvernatorul BNR a arătat că inflația de bază, asupra căreia banca centrală poate acționa mai direct, a continuat să decelereze. Explicația vine însă cu un cost social important: reducerea cererii de consum, slăbirea activității economice și scăderea costurilor unitare cu forța de muncă. Isărescu a afirmat că evoluția costurilor salariale este „surprinzător de bună” din perspectiva inflației, dar a admis că situația nu este favorabilă pentru populație. Menținerea salariilor, în condițiile în care acestea se deteriorează în termeni reali, ajută la lupta cu inflația, însă este dificilă din punct de vedere social. Consum mai slab, inflație mai mică Guvernatorul BNR a arătat că și scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este „social dureroasă”, dar contribuie la temperarea inflației. Companiile și-au optimizat cheltuielile de personal, pe fondul slăbirii activității economice, iar piața muncii s-a detensionat. Potrivit lui Mugur Isărescu, acestea sunt efectele ajustării fiscale, care a dus la o deviație a PIB-ului „puternic negativă”, semn al restrângerii activității economice. Partea bună, a spus el, este că această evoluție temperează cererea și ajută la reducerea presiunilor inflaționiste. „Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social”, a declarat guvernatorul BNR. Investițiile, singura cale pentru o creștere fără inflație În privința economiei, Isărescu a spus că așteptările nu sunt optimiste, dar nici „dezastruos pesimiste”, ci realiste. El a remarcat o traiectorie pozitivă a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și a exprimat speranța că această tendință va continua și în 2026. Guvernatorul BNR a avertizat însă că evoluția viitoare va depinde tot mai mult de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. „Criza politică nu ajută în acest sens”, a spus Isărescu. Isărescu: Nu poți face corecție fiscală și creștere pe consum în același timp Potrivit acestuia, România nu poate face simultan corecție fiscală și creștere bazată pe consum, deoarece cele două direcții sunt conflictuale. În schimb, investițiile pot susține o creștere economică solidă și neinflaționistă, fără să creeze probleme în relația cu creditorii externi. Isărescu a explicat că investițiile au încă o pondere redusă în PIB și trebuie să crească semnificativ pentru a compensa scăderea consumului. Totuși, aceasta este zona prin care economia poate fi susținută fără reaprinderea inflației. Vești bune: deficitul comercial și contul curent s-au redus Isărescu a vorbit și despre o „avalanșă de vești relativ bune”, menționând scăderea deficitului comercial, mai ales în a doua parte a anului 2025, pe fondul unui an agricol favorabil și al temperării cererii de consum. De asemenea, soldul contului curent s-a redus, ceea ce indică o direcție bună, chiar dacă evoluția nu este spectaculoasă. Speranțe pentru un nou an agricol bun Guvernatorul BNR a mai spus că speră ca România să aibă un an agricol bun și în 2026, precizând că, până acum, lucrurile arată favorabil.
