Libris: 50 de ani de cenzură într-un deceniu – Transformarea lecturii în România post-comunistă
În perioada 1991–1999, România a trăit o perioadă de tranziție intensă, iar industria cărții a jucat un rol crucial în deschiderea societății către noi idei și perspective. Odată cu căderea regimului comunist, oamenii au căutat să recupereze timpul pierdut în ceea ce privește accesul la literatură și informații interzise anterior.
În Brașov, librăria Șt. O. Iosif a devenit un punct de referință important, marcând și apariția Libris. Primele cărți căutate și achiziționate au fost cele ale autorilor interziși în perioada comunistă, precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Radu Gyr, George Orwell sau jurnalele din închisorile politice.
„Oamenii doreau să descopere adevăruri ascunse, să afle ceea ce li s-a negat. Ne deplasam noaptea la București, așteptam în fața tipografiilor încă de dimineață și reveneam cu mașina plină de cărți interzise. La întoarcere în Brașov, oamenii erau deja la coadă în fața librăriei. Vânzările se făceau aproape instantaneu”, povestește Ana Onița, fondatoarea Libris.
Pe măsură ce deceniul a evoluat, pe rafturile librăriilor au început să apară tot mai multe cărți de business și dezvoltare personală. România a conștientizat necesitatea de a se reinventa și a căutat instrumente și resurse pentru a face față noilor provocări și oportunități.
Astfel, industria cărții a devenit un motor al schimbării și al deschiderii către noi idei, reflectând tranziția și evoluția societății românești în perioada post-comunistă. Libris a jucat un rol esențial în facilitarea accesului la literatură diversă și în promovarea lecturii ca instrument de cunoaștere și transformare personală și socială.
