Stimulentul PNRR al UE: Cheltuieli, Probleme și Perspective
Țările UE au cheltuit puțin peste jumătate din stimulentul de 577 de miliarde de euro acordat blocului comunitar în perioada pandemiei de Covid-19 (PNRR), înainte de termenul limită din septembrie pentru solicitarea restului banilor, relatează Financial Times. Facilitatea de redresare și reziliență (PNRR), lansată în 2021 ca răspuns la șocul economic al carantinei și al perturbărilor lanțului de aprovizionare, a fost prezentată ca un ajutor comun și fără precedent pe care guvernele îl puteau accesa pentru a-și readuce economiile pe drumul cel bun.
Până la sfârșitul anului trecut, statele UE cheltuiseră aproximativ 310 miliarde de euro, sau aproximativ 53% din cele 577 de miliarde de euro, conform unor date noi publicate marți de Eurostat. Italia, Spania și Polonia, principalii beneficiari, au reușit să utilizeze doar 57%, 44% și, respectiv, 26% din alocările lor totale.
Incapacitatea de a absorbi o cotă mai mare din fonduri s-a datorat parțial inflației ridicate care a urmat șocului energetic al războiului Rusiei cu Ucraina, care a dus la supraofertă și la o încetinire a producției de construcții, a declarat Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs.
Spania ar fi „deturnat” peste 10 miliarde de euro din fondurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Conform presei spaniole, sume mari din fondurile UE au fost direcționate către sistemul de asistență socială sub guvernul prim-ministrului Pedro Sánchez.
Capitalele europene au întâmpinat dificultăți în demararea programelor, ceea ce înseamnă că majoritatea cheltuielilor pentru infrastructură au avut loc în 2025 și 2026, a declarat Taddei. Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 și alte șocuri externe au redus impactul programului asupra creșterii economice, a spus el.
Guvernele UE au primit până în prezent 405 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Prelungirea PNRR dincolo de acest an este puțin probabilă, deoarece țări precum Olanda au fost de acord cu împrumutul comun doar cu condiția ca acesta să fie o operațiune unică, cu un termen limită strict de 2026. Dimensiunea împrumuturilor contractate a fost în cele din urmă mult mai mică decât planul inițial, care se aștepta la 755 de miliarde de euro.
Fondurile solicitate au fost cheltuite într-un procent de 82%, respectiv 97%. „Există o diferență clară între beneficiarii mari și cei mici, ceea ce dezvăluie probabil dificultățile în a cheltui sume uriașe din fondurile [de redresare]”, a declarat Eulalia Rubio, cercetător senior la Institutul Jacques Delors din Paris.
Analizând situația actuală a PNRR, se conturează o imagine a unei inițiative cu potențial enorm, dar care întâmpină obstacole în implementare. Chiar dacă sumele alocate sunt substanțiale, procesul de absorbție a fondurilor pare a fi încetinit de diverse factori, cum ar fi inflația și șocurile externe. De asemenea, discrepanțele între țările membre în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor evidențiază nevoia de o gestionare mai atentă și coordonată a acestor resurse financiare.
Pe măsură ce PNRR continuă să fie implementat, este esențial ca statele membre să identifice modalități de optimizare a utilizării fondurilor, astfel încât impactul asupra redresării economice să fie maximizat. De asemenea, transparența și responsabilitatea în gestionarea acestor resurse sunt cruciale pentru asigurarea unei distribuiri echitabile și eficiente a beneficiilor în cadrul UE.
