România se confruntă cu un declin demografic accelerat până în 2100: Impactul asupra economiei și pieței muncii
Fenomenul nu este singular în Europa, însă România se numără printre țările cele mai afectate. Potrivit estimărilor Eurostat, populația României ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100. Asta înseamnă o pierdere de peste 4,6 milioane de persoane.
Datele indică o scădere treptată de la un an la altul, fără perioade de revenire semnificativă. Practic, România intră într-un proces demografic de lungă durată, dificil de inversat. Astfel, între 2025 și 2026 populația se reduce de la 19.043.151 la 19.000.103, iar între 2030 și 2100 analiza arată un declin care pornește de la o populație de circa 18 milioane de cetățeni la circa 14 milioane.
Acest tip de evoluție este specific țărilor care se confruntă simultan cu natalitate scăzută și emigrație ridicată. Pe termen lung, efectele devin vizibile nu doar în statistici, ci și în economie, piața muncii și sistemele sociale. Scăderea populației nu înseamnă doar mai puțini locuitori, ci și o schimbare profundă a structurii demografice. Numărul persoanelor active va scădea, în timp ce populația vârstnică va crește. Acest lucru pune presiune pe sistemul de pensii, pe piața muncii și pe serviciile publice.
În lipsa unor măsuri eficiente, dezechilibrul poate deveni tot mai greu de gestionat. Un alt efect important este reducerea bazei economice. Mai puțini angajați înseamnă o productivitate mai mică și, implicit, o creștere economică mai lentă.
Toată Europa pierde populație, dar nu uniform. La nivelul Uniunii Europene, tendința este similară, însă mai moderată. Populația totală a UE ar urma să scadă de la peste 451 de milioane la aproximativ 398 de milioane până în 2100. Diferența majoră este că unele state reușesc să compenseze declinul prin migrație sau politici demografice, în timp ce altele, inclusiv România, pierd populație într-un ritm mai accelerat.
Acestă diferență creează dezechilibre tot mai mari între statele membre. În 2025, populația UE a fost estimată la 451,8 milioane de persoane. Tendința de creștere a fost reluată din 2022, după perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 în 2021. Cu toate acestea, specialiștii preconizează că populația va continua să crească în următorii trei ani, atingând un nivel maxim de 453,3 milioane în 2029. Apoi, scăderea va fi treptată până la 398,8 milioane în 2100.
Estimările se bazează pe ipoteze privind convergența parțială a modelelor de fertilitate, mortalitate și migrație ale țărilor UE.
Proiecțiile Eurostat nu sunt predicții fixe, dar arată direcția în care se îndreaptă România dacă tendințele actuale continuă. Scăderea natalității, migrația și îmbătrânirea populației sunt factori care acționează simultan și care, în lipsa unor schimbări majore, vor continua să reducă populația. Pe termen scurt, efectele pot părea limitate. Pe termen lung însă, impactul devine structural și afectează întreaga societate.
Între 2025 și 2100, se preconizează că ponderea copiilor, a tinerilor și a persoanelor în vârstă de muncă în populația totală a UE va scădea. Ponderea copiilor și a tinerilor, cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, va scădea de la 20 % la 17 %, în timp ce cea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani se estimează că se va reduce de la 58 % la 50 % până în 2100.
În schimb, va crește proporția grupurilor de vârstă de 65 de ani și peste. Astfel, ponderea persoanelor cu vârste între între 65 și 79 de ani va crește de la 16 % în 2025 la 17 % în 2100, în timp ce ponderea persoanelor cu vârsta de 80 de ani și peste se preconizează că va crește de la 6% la 16%.
Datele Eurostat arată că în 2025 societatea este caracterizată de o speranță de viață ridicată, o mortalitate scăzută și rate scăzute ale natalității. Populația este alcătuită în principal din persoane active cu vârsta peste 50 de ani, în timp ce ponderea tinerilor sub 20 de ani este considerabil mai mică.
