Raport UNESCO: Diferențele în cercetare amenință progresul țărilor în curs de dezvoltare
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) avertizează că diferențele dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în domeniul cercetării științifice rămân majore și riscă să compromită atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG). Concluzia apare în primul Raport Global al Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024-2033), publicat miercuri, odată cu deschiderea conferinței globale dedicate acestui program, organizată la Paris.
Evenimentul reunește peste 800 de miniștri, cercetători și lideri din întreaga lume pentru a evalua contribuția științei la rezolvarea marilor provocări globale, precum schimbările climatice, inegalitățile sociale și dezvoltarea tehnologiilor emergente, inclusiv inteligența artificială și calculul cuantic.
Raportul analizează primii doi ani ai Deceniului Științei și include date din 397 de proiecte de cercetare desfășurate în 79 de state. Potrivit UNESCO, până în prezent au fost mobilizate fonduri confirmate de aproximativ 50 de milioane de dolari, iar proiectele susțin toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite.
Africa, care găzduiește aproximativ 17,5% din populația globului, concentrează mai puțin de 10% dintre inițiativele incluse în program. În plus, 40% dintre proiectele analizate afirmă că principala problemă nu este lipsa finanțării, ci dificultățile de coordonare și cooperare, ceea ce indică existența unor deficiențe de guvernanță pe care investițiile financiare nu le pot rezolva singure.
UNESCO susține că provocarea actuală nu este lipsa cunoștințelor științifice, ci transformarea acestora în politici publice și soluții concrete. Raportul propune cinci direcții majore de reformă: schimbarea sistemului de evaluare a cercetătorilor, extinderea accesului echitabil la infrastructura și rezultatele cercetării, consolidarea colaborării dintre comunitatea științifică și factorii de decizie, refacerea încrederii publicului în știință prin transparență, integritate și educație, dezvoltarea unor mecanisme de reglementare responsabile pentru noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială.
Progresele și întârzierile în domeniul științei deschise sunt de asemenea evidențiate. Recomandările UNESCO privind finanțarea, colaborarea dintre cercetători și autorități și facilitarea accesului la infrastructura științifică se regăsesc și printre obiectivele asumate la nivel european pentru creșterea competitivității și accelerarea inovării.
