Psihologia tăcerii în era WhatsApp
Indiferent de modelul de telefon pe care îl ai sau de cât timp îl folosești, este foarte probabil ca pe smartphone-ul tău să ai instalată aplicația WhatsApp. Această platformă de mesagerie a Meta a devenit principalul mod în care comunicăm cu familia, prietenii și cunoștințele noastre, arată El Economista.
Deși toată lumea folosește această aplicație pentru că este simplă, comodă și gratuită, adevărul este că fiecare o folosește în mod diferit. Există utilizatori care petrec ore întregi pe WhatsApp vorbind constant cu oamenii, comentând diverse lucruri în grupuri și folosind diferitele instrumente pe care le oferă. În timp ce alții sunt mai austerii și preferă să folosească WhatsApp cât mai puțin, întârzie să răspundă la mesaje și nici măcar nu își pun o poză de profil.
Există explicații pentru toate, iar de această dată psihologul Rebeca Cáceres, directoarea Tribeca Psicólogos și profesoară la Universitatea Internațională din Valencia, a explicat caracteristica care definește persoanele care nu vorbesc niciodată în grupurile de WhatsApp. „Nu există o modalitate «corectă» de a te comporta în grupurile de WhatsApp. Este ca și viața însăși: depinde de o mulțime de factori și nu putem căuta profiluri de personalitate în acest mod concret de a acționa, indiferent dacă se răspunde sau nu”, explică Cáceres.
Pentru psiholog, în multe cazuri, tăcerea este doar o alegere personală. „Faptul că cineva nu scrie într-un chat de grup nu este un gest de dispreț și nici un mesaj implicit împotriva cuiva. Este o decizie personală pe care trebuie să o respectăm. A gândi «mă ignoră» sau «nu-i pasă de mine» ține mai mult de interpretarea noastră emoțională decât de intenția reală a celeilalte persoane”.
Cáceres subliniază că a nu răspunde poate fi, de asemenea, o formă de grijă față de sine. „Există persoane care nu se simt confortabil să se exprime în spațiile digitale. Este o formă de respect față de sine, deoarece implică a acționa în concordanță cu propriile valori, gusturi și moduri de a fi în lume”.
Ea concluzionează că „conviețuirea digitală necesită, de asemenea, acorduri și limite”, de aceea nu trebuie să judecăm ceea ce fac sau nu fac alții pe WhatsApp. Într-o lume digitală în care comunicarea este la îndemâna noastră în orice moment, alegerea de a păstra tăcerea în grupurile de mesagerie poate fi o expresie a individualității și a respectului față de sine. Fie că ne exprimăm deschis sau preferăm să fim mai rezervați, important este să ne asigurăm că acțiunile noastre reflectă autenticitatea și valorile noastre personale.
Este esențial să înțelegem că fiecare persoană are propriile motive pentru a alege să nu vorbească într-un grup de WhatsApp și că aceasta nu ar trebui să fie interpretată ca o lipsă de interes sau ca un gest de respingere față de ceilalți membri ai grupului. Respectând alegerile individuale ale celor din jurul nostru, contribuim la un mediu digital mai empatic și mai incluziv.
În concluzie, psihologia tăcerii în era WhatsApp ne amintește că fiecare are dreptul la propriul stil de comunicare și că diversitatea modurilor în care interacționăm online este un aspect natural al complexității umane. Prin acceptarea și înțelegerea diferențelor dintre noi, putem construi relații digitale mai sănătoase și mai autentice, în care respectul reciproc și acceptarea ne caracterizează ca comunitate virtuală.
