Donald Trump, președintele SUA, adaugă Omanul pe lista țărilor amenințate
În ultimii ani, președintele american Donald Trump a făcut declarații care au stârnit controverse și neliniști în comunitatea internațională. Conform unui raport CNN, Trump a amenințat sau a atacat efectiv aproximativ 15 țări în timpul celor două mandate ale sale, ceea ce reprezintă aproximativ una din 13 țări din lume. Recent, Omanul a fost adăugat pe această listă, cu avertismentul că ar putea fi vizat de acțiuni militare americane dacă va încerca să controleze Strâmtoarea Ormuz alături de Iran.
În timpul unei ședințe de cabinet la Casa Albă, Trump a declarat: „Omanul se va comporta la fel ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer”. Aceste remarcări, deși par a fi făcute întâmplător, reflectă un model constant al politicii externe a lui Trump, în care amenințările cu forța au devenit o caracteristică recurentă.
În timpul mandatului său actual, Trump a lansat atacuri în 7 țări, printre care se numără Iran, Irak, Nigeria, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. Cu toate acestea, aceste acțiuni nu includ atacurile asupra ambarcațiunilor de trafic de droguri din Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, care au avut consecințe tragice.
În afara celor 7 țări atacate, Trump a mai amenințat sau a lăsat deschisă posibilitatea unor acțiuni militare împotriva unor state precum Canada, Columbia, Cuba, Groenlanda, Mexic, Panama și Oman. Orientul Mijlociu a fost un punct central al atenției sale, Iran, Irak, Oman, Siria și Yemen fiind doar câteva dintre țările vizate din această regiune.
De asemenea, Trump a ridicat tensiuni și în Europa, discutând despre posibilitatea de a prelua Groenlanda, un teritoriu danez. În total, din cele 15 țări amenințate sau atacate de Trump, cinci au fost considerate potențiale adiții la teritoriul SUA sau obiective pentru controlul american: Canada, Cuba, Groenlanda, Panama și Venezuela.
Amenințările și acțiunile agresive ale președintelui american au stârnit îngrijorare și reacții diverse la nivel global, subliniind nevoia de dialog și diplomație în rezolvarea conflictelor internaționale.
