Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, adică majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Nu contează numărul celor prezenți în sală, ci numărul total al mandatelor.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.
Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat însă pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare.
Calculele din Parlament indică faptul că PSD și AUR au împreună, potrivit calculelor Mediafax, 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a trece pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS România, POT, PACE, la neafiliați și la grupul minorităților naționale.
În cazul în care moțiunea trece, Guvernul Bolojan va cădea, iar scenariile discutate includ formarea unui guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR sau un nou acord politic care să includă PSD.
Dacă moțiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan va rămâne în funcție, dar cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante.
Moțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului.
