Lia Olguța Vasilescu dezvăluie provocările anticipatelor
Declarând că nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate, Lia Olguța Vasilescu subliniază necesitatea ca aceasta să ajungă în Parlament pentru a fi votată. Potrivit fostului ministru, alegerile anticipate nu pot fi organizate conform legii 208/2015, deoarece apar probleme legate de adoptarea unor ordonanțe de urgență necesare pentru reglementarea termenelor limită pentru depunerea candidaturilor, tipărirea buletinelor de vot, organizarea secțiilor de votare, în special cele din diaspora, precum și alte proceduri electorale care nu pot fi realizate în termen de 3 luni.
Vasilescu a subliniat că ordonanțele nu pot fi adoptate de către un guvern interimar, ci ar trebui să fie discutate în Parlament. Cu privire la interesul parlamentarilor pentru votarea anticipatelor, Lia Olguța Vasilescu a estimat că în Parlamentul României există incertitudine în ceea ce privește numărul celor care ar fi dispuși să susțină această soluție.
Întrebată dacă PSD se teme de organizarea unor alegeri anticipate, Vasilescu a subliniat că partidul nu ar putea obține un scor mai mic decât cel anterior, menționând că rezultatul este influențat de modul în care PSD se organizează la nivel teritorial.
În ceea ce privește posibilele alianțe post-alegeri, Lia Olguța Vasilescu a evidențiat dilema cu care se confruntă partidele politice. În ipoteza unei creșteri a partidelor de dreapta, acestea ar trebui să decidă cu cine să se alieze, având în vedere că atât AUR, cât și PSD au respins ideea unei alianțe. Cu privire la o posibilă colaborare cu AUR în cazul unor alegeri anticipate, Vasilescu a subliniat necesitatea unui parteneriat bazat pe încredere și seriozitate.
Dezbaterea privind alegerile anticipate a fost intens mediatizată în contextul crizei politice generate de căderea guvernului Bolojan și de eșecul formării unui nou Executiv. Conform Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate în cazul în care Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Primul guvern respins de Parlament a fost cel condus de Veștea, care a obținut doar 189 de voturi din cele 233 necesare pe 22 iunie.
