Inovații legislative și provocări în îngrijirea vârstnicilor
În urma schimbărilor legislative din 2024, declanșate de cazul „azilelor groazei”, cadrul legislativ al licențierii serviciilor sociale s-a înăsprit semnificativ sub egida Ministerului Muncii. Cazul din Bihor a atras atenția asupra tendinței furnizorilor de servicii sociale de a găsi alternative pentru a evita conformarea strictă la noile reglementări.
Centrele private de îngrijire a vârstnicilor, sub diverse forme juridice precum asociații, fundații sau SRL-uri, au încercat să se adapteze la cerințele mai stricte de licențiere, explorând alte coduri de funcționare care să le permită să-și continue activitatea. Această situație a fost evidențiată într-o scrisoare deschisă trimisă de Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS) și Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV) către autoritățile statului român.
Președinta PFPSS, Katia Cicală, a subliniat că unele foste cămine de bătrâni au fost nevoite să găsească soluții alternative pentru a funcționa legal, transformându-și activitatea sub alte denumiri, cum ar fi „servicii de îngrijire medicală în regim rezidențial”. Aceste modificări au generat controverse între Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, deoarece activitățile desfășurate sunt similare, însă sub alte etichete legale.
În contextul acestei evoluții, unele centre private au adoptat practica subînchirierii spațiilor locative, combinând serviciile de asistență medicală la domiciliu și de catering. Conform președintei PFPSS, această abordare este legală din punct de vedere juridic, dar ridică provocări în ceea ce privește controlul și verificarea respectării standardelor de către Ministerul Muncii.
Provocări financiare și accesibilitate în îngrijirea vârstnicilor
Costul de operare al unui centru privat de îngrijire a vârstnicilor se ridică la aproximativ 6.100 de lei lunar per beneficiar, ceea ce îl face inaccesibil pentru persoanele cu pensii sub acest prag. Pe de altă parte, căminele publice sunt destinate în principal persoanelor fără venituri și susținători, iar locurile sunt limitate, cu liste de așteptare, conform informațiilor transmise de FPPS și ADIV autorităților.
În acest context, reprezentanții furnizorilor propun o reevaluare a criteriilor de categorisire a centrelor de îngrijire a vârstnicilor, astfel încât să ofere opțiuni mai variate și mai accesibile din punct de vedere financiar. Propunerea vizează introducerea unor categorii distincte, de exemplu, centre cu două, trei sau cinci stele, în funcție de confort și costuri, pentru a permite oamenilor să aleagă în funcție de posibilități.
Președinta PFPSS subliniază necesitatea unei revizuiri a cadru legislativ actual, pentru a facilita revenirea tuturor furnizorilor în sistemul legal. Apelul către autorități vizează consultarea cu industria pentru a identifica soluții optime și a adapta legislația în consecință, pentru a asigura îngrijirea adecvată a populației vârstnice în România.
