Impactul poluării aerului asupra sănătății și relațiilor în Europa
Un nou raport al Agenției Europene de Mediu a dezvăluit că până la 20% dintre stațiile de monitorizare din Europa au înregistrat niveluri de poluare a aerului peste standardele actuale ale UE privind calitatea aerului. Concentrațiile de PM2.5 din aer, un praf fin și periculos, au fost urmărite și asociate cu diverse surse precum traficul rutier, rafinăriile sau fabricile de ciment.
Italia a înregistrat cel mai mare nivel de poluare a aerului în perioada 2024-2025, cu cele mai mari medii anuale observate în sudul țării. În aceeași perioadă, alte țări europene și non-UE, printre care Polonia, Croația, Bosnia și Herțegovina, au depășit limitele impuse. De asemenea, regiuni din Balcani și Europa de Est au înregistrat cea mai mare rată estimată a mortalității legate de expunerea pe termen lung la PM2.5.
România se situează pe locul 9 în clasamentul european al mortalității, cu o rată estimată de 108.4 la 100.000 de persoane, din cauza expunerii îndelungate la PM2.5. În contrast, țările nordice precum Islanda, Finlanda sau Norvegia au înregistrat cele mai scăzute rate ale mortalității.
Mai mult de nouă din zece europeni sunt expuși la concentrații nesigure de poluare a aerului, conform standardelor OMS. Organizația avertizează împotriva PM10 și a ozonului troposferic, substanțe nocive care au dublat rata de formare din 1900.
Experții recomandă locuitorilor zonelor urbane să evite aerisirea locuințelor în timpul orelor de vârf de trafic și să utilizeze purificatoare de aer. De asemenea, este important să folosim doar sobe certificate, să evităm arderea combustibililor și să ne informăm despre nivelurile de poluare folosind aplicații specializate în monitorizarea aerului.
