Studiu: Platformele non-UE și impactul lor asupra economiei României
Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București a evidențiat impactul socio-economic al platformelor internaționale de comerț electronic asupra economiei românești. Conform cercetării, expansiunea rapidă a platformelor non-UE ar putea avea consecințe negative semnificative asupra economiei României, în lipsa unor măsuri care să garanteze un cadru concurențial echitabil.
Conform studiului, tranzacțiile efectuate prin platformele non-UE nu contribuie în aceeași măsură la crearea de valoare adăugată la nivel local, la generarea de locuri de muncă sau la plata taxelor în România, comparativ cu comercianții români sau europeni. Produsele sunt de obicei fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorii români, fără a genera efecte economice locale semnificative.
Estimările studiului arată că vânzările companiilor din afara UE către România au atins în 2025 cel puțin 4,4 miliarde lei, doar pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS. Pentru 2026, datele colectate indică o creștere cu 20% a valorii comenzilor efectuate de români către comercianții non-UE.
Directorul ARMO, Cristian Pelivan, a subliniat: „Nu orice creștere a comerțului online aduce automat dezvoltare economică pentru România. Când valoarea tranzacțiilor părăsește Uniunea Europeană, iar presiunea asupra infrastructurii și concurența incorectă rămân, economia locală suferă. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând în România”.
Analiza indică faptul că modelul local de comerț electronic are capacitatea de a susține economia românească. În 2024, comerțul electronic realizat de retail-eri români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, cu impact asupra taxelor și contribuțiilor locale.
În scenariul de status quo pentru 2026, în care platformele non-UE continuă să se extindă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului asupra PIB-ului și aproximativ 4.630 de locuri de muncă. Cristian Pelivan a adăugat: „Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii respectă aceleași reguli. O distorsiune afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea de dezvoltare a unei economii digitale competitive pentru România”.
ARMO avertizează că deciziile legislative viitoare trebuie să țină cont de impactul real al platformelor non-UE asupra economiei românești. Un exemplu este proiectul de lege L361/2026, care vizează eliminarea taxei logistice de 25 de lei/colet aplicate coletelor non-UE sub 150 de euro. Eliminarea acestei taxe ar putea reduce capacitatea României de a gestiona dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare, potrivit ARMO.
Autoritățile sunt responsabile de identificarea modalităților prin care legislația privind protecția consumatorului și standardele europene de siguranță a produselor să fie aplicate uniform.
