Impactul conflictului din Iran asupra inflației în zona euro: Perspective economice extinse
Firmele din zona euro sunt atente la riscul unei creșteri a inflației, similară cu cea observată după pandemia de COVID-19, în cazul în care conflictul din Iran se prelungește și perturbă aprovizionarea cu combustibil, hidrogen și heliu, conform unui sondaj realizat de Banca Centrală Europeană și citat de Reuters.
În urma publicării sondajului, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor neschimbate săptămâna trecută, dar a discutat posibilitatea unei majorări pentru a contracara inflația în creștere. De asemenea, s-a semnalat că există posibilitatea începerii unei creșteri a costurilor de împrumut începând cu luna iunie.
Sondajul trimestrial al BCE realizat printre marile companii din diverse sectoare, precum transportul aerian, logistica, industria chimică, materiale plastice și ambalaje, a scos la iveală faptul că acestea au început deja să-și majoreze prețurile, uneori cu procente de două cifre, sau să anunțe majorări. Aceste schimbări reflectă creșterea bruscă a prețurilor petrolului de la începutul conflictului.
Deși există temeri legate de o creștere a inflației, BCE consideră că aceasta ar putea fi mai graduală decât în perioada de după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, deoarece marile companii s-au pregătit pentru fluctuațiile prețurilor la energie.
În cazul în care conflictul și perturbările asociate cu Strâmtoarea Ormuz nu se rezolvă într-un viitor apropiat, există riscul unei noi creșteri inflaționiste, similară cu cea observată în 2022-2023. Un scenariu în care conflictul se prelungește ar duce la o penurie globală nu doar de combustibil, ci și de produse care necesită derivate din petrol pentru fabricare, cum ar fi hidrogenul și heliul.
BCE a identificat câțiva factori care ar putea tempera impactul negativ al inflației, cum ar fi cererea globală scăzută, în special din partea Chinei, lipsa unei creșteri semnificative a sectorului serviciilor și nivelul mai redus al stimulentelor economice din partea cheltuielilor fiscale.
De asemenea, Banca Centrală Europeană a subliniat că o creștere mai amplă către alte prețuri, care este mai relevantă pentru politica sa, ar putea fi mai graduală decât în momentul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022. Marile companii s-au pregătit pentru fluctuațiile prețurilor la energie, limitând astfel impactul pe termen scurt al creșterii prețurilor la energie. Transmisia prețurilor mai mari la energie pentru aceste firme a fost mai puțin directă, venind în principal sau doar prin intermediul unor furnizori mai mici, neacoperiți a riscurilor, care caută prețuri mai mari la inputuri.
În ciuda acestor măsuri de protecție, persistă îngrijorările că un conflict prelungit în Iran ar putea duce la o criză de aprovizionare globală, afectând nu doar industria combustibililor, ci și producția altor bunuri esențiale care depind de derivatele din petrol. Hidrogenul și heliul sunt două exemple de elemente critice care ar putea fi afectate într-un astfel de scenariu.
Pe fondul incertitudinilor geopolitice și economice, BCE a atras atenția asupra importanței rezolvării rapide a conflictului din Iran și a perturbărilor din regiunea Strâmtorii Ormuz. În lipsa unei soluționări rapide, riscul unei inflații semnificative și a unei scăderi a stabilității economice în zona euro rămâne ridicat, având consecințe pe termen lung pentru companii și consumatori.
