Ce prevedea „Codul Negru”?
Dezbaterea din parlament vizează anularea unor edicte regale cunoscute sub numele de „Codul Negru”, elaborate în secolele XVII și XVIII, în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Acestea stabileau statutul juridic al sclavilor care erau definiți drept „proprietate mobilă” și stabilirea regimul de pedepse, precum mutilarea pentru tentativele de evadare.
Franța a fost al treilea mare actor european în comerțul cu sclavi, după Marea Britanie și Portugalia, înrobind aproximativ un milion de persoane care au fost transportate în Caraibe sau alte colonii franceze.
De la abolire la recunoașterea ca infracțiune contra umanității
Sclavia a fost abolită pentru prima dată în 1794, în timpul Revoluției Franceze, însă a fost reintrodusă în 1802 în unele colonii și eliminată definitiv abia în 1848. În 2001, statul francez a recunoscut oficial sclavia și comerțul cu sclavi drept „crime împotriva umanității”, notează AFP.
Parlamentarul Max Mathiasin, un susținător al proiectului de lege consideră abrogarea acestor decrete reprezintă un „gest simbolic și politic puternic”. El a explicat că acest „Cod Negru” a însemnat negarea umanității unor bărbați, femei și copii din cauza originii și a culorii pielii lor.
Următorii pași și problema reparațiilor
După dezbaterea de joi din camera inferioară, proiectul va fi trimis Senatului francez, la o dată care urmează să fie stabilită. Președintele Emmanuel Macron a declarat recent că problema reparațiilor trebuie abordată, însă a avertizat împotriva „promisiunilor false” și nu a anunțat măsuri concrete. Anul trecut, Macron a anunțat că o comisie comună de istorici francezi și haitieni va examina acest trecut și va emite recomandări.
