Criza energetică în Europa: Cum ne afectează și ce măsuri se impun
Europa se confruntă cu amenințarea unei crize energetice majore, comparabilă cu impactul pandemiei de Covid-19, conform avertismentelor expertului în energie Boyan Rashev, citat de novini.bg. Potrivit acestuia, autoritățile ar trebui să fie pregătite să implementeze măsuri de urgență în fața unei posibile penurii de combustibil. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Salut, Bulgaria” de la Nova TV, unde Rashev a descris scenariul unei „carantine energetice” ce ar putea include munca de acasă, restricții de mobilitate și chiar transport public gratuit.
Expertul avertizează că deficitul global de petrol se adâncește rapid, cu o producție mondială cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mică decât la finalul lunii februarie, iar impactul se resimte deja în Asia. Dacă această tendință persistă până la sfârșitul lunii aprilie, criza ar putea lovi și Europa. Rashev subliniază necesitatea unor planuri de acțiune imediate pentru a gestiona riscul unei penurii fizice de combustibil, nu doar a unor prețuri ridicate.
În opinia expertului, intervențiile artificiale asupra prețurilor nu reprezintă o soluție durabilă. Menținerea prețurilor scăzute ar putea masca problemele reale și ar conduce în cele din urmă la lipsuri în aprovizionare. Soluția propusă constă în limitarea consumului, în special pentru motorină și kerosen, resurse considerate critice. Expertul subliniază că benzina nu reprezintă o problemă atât de stringentă pentru Europa, exemplificând cu măsurile temporare luate de Germania de reducere a taxei pe energie cu 17 cenți pe litru pentru carburanți.
Criza nu se rezumă doar la combustibili. Rashev avertizează că situația legată de gazele naturale este și mai gravă în Europa, ceea ce va conduce inevitabil la creșterea prețurilor la energie electrică. În același timp, deficitul de îngrășăminte, generat de restricțiile la exporturile din regiunea Golfului, ar putea afecta producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor.
În ciuda faptului că Bulgaria se află într-o poziție relativ avantajoasă în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, datorită deținerii unei rafinării proprii, această situație nu elimină riscurile generate de criza gazelor și de impactul acestora asupra economiei. Ideea unei „carantine energetice” nu mai reprezintă un scenariu extrem, ci devine o posibilitate reală în contextul agravării crizei. Rămâne de văzut dacă guvernele europene vor lua măsuri preventive sau vor fi nevoite să reacționeze în regim de urgență, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid-19.
