Creșterea ratei de împrumut pe 10 ani a României: Impactul instabilității politice asupra costurilor de finanțare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra creșterii rapide a ratei de împrumut pe 10 ani a României, care a ajuns la 7,3% în ultimele zile, față de aproximativ 6,7% la mijlocul lunii aprilie. Această evoluție este în contextul deteriorării percepției mediului de investiții generate de tensiunile interne.
„Există semnale clare că instabilitatea politică începe deja să fie inclusă în costul finanțării”, a declarat ministrul Finanțelor. Acesta a subliniat că o dezvoltare semnificativă recentă este diferența dintre randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani emise în moneda locală de Ungaria și România: „dacă la începutul anului România se situa sub Ungaria, acum plătește 120 de puncte de bază (1,20%) peste Ungaria. Practic, România se împrumută mai scump decât Ungaria pe termen lung, cu investitorii cerând un randament mai mare pentru a compensa riscul perceput.”
În același timp, ministrul adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile locale și cer claritate cu privire la direcția fiscală, reforme și capacitatea de finanțare a statului, după ce au avertizat de mai multe ori că deteriorarea disciplinei fiscale și blocările în reforme ar putea pune presiune pe ratingul suveran al României.
„Orice înrăutățire a ratingului țării (trecerea în categoria Junk) ar avea consecințe grave, însemnând costuri de finanțare semnificativ mai mari, o cerere redusă și acces mai dificil la piețele externe, cu o mare parte a investitorilor instituționali actuali fiind obligați să înceteze achiziționarea obligațiunilor de stat românești și chiar să-și reducă expunerea la România”, a scris Nazare pe rețeaua socială.
Ministrul susține că a transmis reprezentanților Fitch luni că România își menține angajamentul față de consolidarea fiscală și reforme, „dar toate acestea vor continua să depindă de garanțiile de stabilitate pe care vom reuși să le transmitem în străinătate.”
„Pentru o țară cu cel mai mare deficit din UE și cu o datorie publică în creștere rapidă (de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un an), orice creștere a costurilor de finanțare contează”, a declarat Alexandru Nazare. Acesta mai menționează că România mai are aproximativ 10 miliarde de euro de atrăs din PNRR până la 31 august 2026, iar unele obiective importante nu au fost îndeplinite încă: „Orice blocare politică afectează direct capacitatea de a finaliza reformele și de a asigura aceste fonduri.”
„În acest context, diferența esențială nu este între majorități care se pot alia, ci între majorități care pot garanta. Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate – nu de blocări. Când ratele dobânzilor cresc, datoria trebuie să fie stabilizată, iar ratingul este sub presiune, orice semnal de instabilitate se transformă imediat în costuri. Mai mari pentru stat, mai mari pentru economie, mai mari pentru fiecare român. Prin urmare, miza reală nu este una politică, ci una de responsabilitate națională: capacitatea de a garanta finanțarea țării, de a finaliza reformele, de a menține încrederea investitorilor și de a menține ratingul suveran la nivel de investiții. Aceasta este, în realitate, garanția stabilității financiare de care România are acum nevoie”, a adăugat ministrul Finanțelor.
