Apa sărată, un risc subestimat pentru sănătatea cardiovasculară: Impactul asupra tensiunii arteriale și legătura cu creșterea nivelului mării
Un studiu recent efectuat asupra a peste 74.000 de persoane din întreaga lume a scos la iveală o legătură îngrijorătoare între consumul de apă cu salinitate ridicată și riscul crescut de hipertensiune arterială. Potrivit The Independent, expunerea la apă potabilă sărată poate crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel similar cu cel asociat sedentarismului.
Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, sub conducerea profesorului Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii realizate pe populații din diverse regiuni ale lumii, printre care Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Rezultatele studiului arată că apa cu conținut crescut de sare este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale.
O sursă majoră de sare în apa de băut provine din creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa sărată pătrunde în sursele de apă dulce din zonele de coastă, afectând calitatea apei potabile. Aproximativ trei miliarde de oameni locuiesc în zone costiere sau în apropierea acestora, mulți dintre aceștia depinzând de apa freatică ca sursă principală de apă potabilă.
Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată prezentau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg și o tensiune diastolică mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune arterială era cu 26% mai mare comparativ cu cei care consumau apă cu salinitate normală, un risc similar cu cel asociat activității fizice reduse, care poate crește hipertensiunea cu 15–25%.
Hipertensiunea arterială afectează deja peste un miliard de persoane la nivel mondial, fiind una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale. De obicei, eforturile de prevenție se concentrează pe reducerea consumului de sare din alimentație, însă importanța apei potabile în acest context a fost subestimată până acum.
Dr. Chowdhury avertizează că situația se va agrava odată cu accelerarea schimbărilor climatice. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere, expunând populațiile vulnerabile la riscuri crescute. Aceste populații, care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative, pot consuma cantități mari de sodiu fără să-și dea seama, doar prin consumul zilnic de apă.
Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maximum 5 grame pe zi, iar conștientizarea impactului apei sărate asupra sănătății cardiovasculare devine tot mai importantă în contextul schimbărilor climatice și al creșterii nivelului mării.
Pe lângă impactul direct asupra tensiunii arteriale, consumul de apă sărată poate avea consecințe mai largi asupra sănătății cardiovasculare. Sarea în exces poate afecta funcționarea rinichilor și poate contribui la retenția de lichide în organism, ceea ce agravează hipertensiunea arterială. De asemenea, un aport crescut de sodiu poate influența negativ nivelurile de potasiu din organism, un mineral esențial pentru funcționarea normală a inimii.
Este important ca populația să fie conștientizată cu privire la calitatea apei potabile și la riscurile asociate consumului de apă sărată. În contextul schimbărilor climatice, monitorizarea și tratarea apei potabile devin aspecte critice pentru menținerea sănătății cardiovasculare a populației expuse la aceste riscuri. Educația și informarea corectă a comunităților afectate pot contribui semnificativ la prevenirea problemelor de sănătate asociate consumului de apă sărată.
