ȘOC! Ilie Bolojan propune o reformă radicală a pensiilor din magistratură!
Într-o mișcare surprinzătoare, premierul Ilie Bolojan a făcut publică o propunere care ar putea schimba radical peisajul pensiilor speciale din România. Pensia magistraților ar urma să fie plafonată la maximum 70% din salariul net, un pas care stârnește deja controverse!
Motivațiile din spatele reformei
Bolojan a explicat că această propunere este susținută de trei motive esențiale:
- Respectarea Jalonului PNRR: „Termenul de 28, așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține de accesarea unor fonduri europene.”
- Corectarea unei nedreptăți: „Al doilea element de bază ține de corectarea unei nedreptăți. Românii percep că vârsta de pensionare, de 48-50 de ani, și pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care trebuie corectate.”
- Sustenabilitatea economică: „Al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori.”
Noutățile legislației privind pensiile magistraților
Conform noului proiect de lege, cuantumul pensiei va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. În plus, pragul minim de pensionare va crește de la 25 la 35 de ani de vechime!
Judecătorii și procurorii cu o vechime totală de cel puțin 35 de ani în funcții vor putea să se pensioneze la împlinirea vârstei standard prevăzute de legislația actuală. Cei care aleg pensionarea anticipată vor fi penalizați, iar cuantumul pensiei va fi redus cu 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard de pensionare.
Impactul asupra viitorilor magistrați
Astfel, o persoană care a intrat în magistratură la 22 de ani va putea ieși la pensie după 35 de ani de activitate, adică cel mai devreme la vârsta de 57 de ani. Totuși, fiecare an suplimentar necesar pentru a atinge vârsta de pensionare standard va reduce pensia!
Bolojan încheie printr-un apel la responsabilitate din partea tuturor actorilor implicați, sperând ca procesul reformei să se desfășoare „în condiții normale.”
