România, exemplu de succes în respectarea hotărârilor CEDO
Ministerul Afacerilor Externe salută concluziile raportului care reflectă progresele semnificative înregistrate de România în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit raportului, România a înregistrat cea mai importantă scădere dintre statele membre ale Consiliului Europei la nivelul numărului total de cauze pendinte și al cauzelor de impact aflate în supraveghere.
Raportul subliniază eforturile autorităților române de consolidare a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO și evidențiază rolul activ al României în contextul creșterii importanței strategice a executării hotărârilor Curții. Comitetul Miniștrilor a închis în 2025 un număr total de 949 de cauze, în creștere cu 6,2% față de anul precedent, dintre care 194 au fost cauze de impact.
România se alătură statelor membre care își intensifică eforturile în direcția respectării standardelor europene în domeniul drepturilor omului și al statului de drept. MAE reafirmă angajamentul ferm al țării față de implementarea deplină și efectivă a hotărârilor CEDO, ca expresie a respectului pentru valorile promovate de Consiliul Europei.
Agentul Guvernamental pentru CEDO va continua să susțină și să coordoneze demersurile pentru implementarea integrală a hotărârilor CEDO, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și la protecția drepturilor cetățenilor. Evoluția pozitivă a României în clasamentul cererilor pendinte/pe rolul CEDO reflectă eforturile sistematice de reducere a numărului de cauze pe rol și de soluționare a problemelor structurale identificate de Curte.
Deciziile de inadmisibilitate privind cererile referitoare la condițiile de detenție din România reflectă aplicarea jurisprudenței recente a CEDO. Curtea a analizat și validat caracterul efectiv al remediului preventiv reglementat de Articolul 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse în cursul procesului penal, constând în posibilitatea introducerii unei plângeri în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate când persoanele reclamă condiții necorespunzătoare de detenție.
