România: Între visul euro și realitatea crizei economice!
În timp ce Bulgaria a sărbătorit intrarea în zona euro pe 1 ianuarie 2026, România se află într-o situație tensionată, fără perspective clare de a adopta moneda unică europeană în viitorul apropiat. Deși 59% dintre români își doresc, teoretic, euro, realitatea este cu totul diferită!
Deficitul bugetar: Piedica în calea euro
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar analiștii prevăd că vor fi necesari ani de stabilitate economică pentru ca țara să îndeplinească criteriile necesare adoptării euro. Inflația în creștere și instabilitatea politică au adus discuția despre euro pe o cale secundară, în timp ce agenda publică este dominată de măsuri de austeritate.
Ungaria și Polonia: Barierele politice în calea euro
În Ungaria, deși sprijinul popular pentru euro este de 72%, guvernul lui Viktor Orbán rămâne ferm eurosceptic. Forintul este protejat prin Constituție, iar orice tranziție ar necesita o majoritate parlamentară covârșitoare. Pe de altă parte, Polonia respinge ferm ideea de a adopta euro, cu un sprijin public care stagnează sub 50% din cauza temerilor legate de suveranitate.
Cehia și Suedia: Scepticism și lecții din trecut
Republica Cehă are un sprijin de doar 30% pentru euro, iar teama de a prelua datoriile altor state membre îi face pe mulți să privească integrarea cu prudență. În Suedia, după referendumul din 2003, entuziasmul rămâne scăzut (39%), iar influența partidelor populiste menține discuția despre euro într-o sferă pur academică.
Danemarca: Excepția care confirmă regula
Danemarca se bucură de o situație unică, având o clauză oficială de exceptare care îi permite să păstreze coroana daneză pe termen nelimitat, opțiune susținută de majoritatea populației.
Intrarea Bulgariei în zona euro subliniază dorința de integrare a flancului estic, însă restul statelor rămâne divizat, confruntându-se nu doar cu cifrele economice, ci și cu redefinirea identității naționale în raport cu Bruxelles-ul.
