Misterul zilei de 15 decembrie: Sfântul Elefterie și crucea neagră a destinului
Pe 15 decembrie, lumea creștină îl celebrează pe Sfântul Mucenic Elefterie, dar și pe Sfintele Mucenite Antia și Suzana, într-o zi plină de semnificație și mister. Descoperă poveștile fascinante și întâmplările înfricoșătoare care se ascund în spatele acestei sărbători!
Nașterea unui Sfânt
Sfântul Elefterie s-a născut în Roma, provenind dintr-o familie de nobili creștini. Rămas orfan de tată, a fost crescut de mama sa, Antia, care a fost botezată de către Sfântul Apostol Pavel. Antia a avut încredere în Anichit, Episcopul Romei, pentru a-i asigura fiului ei educația și creșterea. La doar 15 ani, Elefterie a fost hirotonit diacon, iar la 20 de ani a devenit episcop al Iliricului.
Credință și persecuție
În timpul activității sale, Sfântul Elefterie a atras mulți la credința în Hristos, ceea ce a provocat furia împăratului Adrian. Acesta a ordonat arestarea lui, iar comandantul Felix l-a găsit slujind în biserică. Cu toate acestea, Felix a fost convins de Elefterie să se convertească la creștinism, primind botezul din mâinile sale.
Chinuri și martiriu
Imediat ce s-au prezentat înaintea împăratului, Sfântul Elefterie a mărturisit credința sa, dar a fost supus unor torturi inimaginabile: biciuiri, ardere pe pat de fier, aruncarea în smoală clocotită și arderea în cuptor. Cu toate acestea, puterea lui Hristos l-a protejat, iar minunile sale au convins chiar și eparhul Caribus să se alăture credinței creștine, plătind și el cu viața pentru aceasta.
O moarte tragică
În cele din urmă, călăii imperiali i-au tăiat capul lui Elefterie, iar mama sa, Antia, a fost ucisă în timp ce îmbrățișa trupul fiului său. Trupurile lor au fost mutate la Valona, un loc unde se petrec minuni prin sfintele lor moaște, care continuă să inspire credincioșii și astăzi.
Moștenirea lui Elefterie
Parți din moaștele Sfântului Elefterie se află la biserica „Sfântul Elefterie” din București, un loc sacru care a fost construit pentru a răspunde nevoilor spirituale ale comunității în perioada post-Primul Război Mondial. În această zi, nu uităm să ne amintim și de Sfintele Antia, Coremon, Pavel și Suzana, cei care au împărtășit aceeași soartă și au fost martiri pentru credința lor.
