Impactul scăderii prețului aurului: de ce investitorii se orientează către active sigure
Potrivit lui Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, scăderea prețului aurului nu este determinată atât de conflictul în sine, cât de impactul acestuia asupra resurselor globale esențiale și de nevoia crescută de lichiditate.
Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global, prin tranzitarea zilnică a unor procente semnificative din fluxurile globale de petrol, gaze naturale lichefiate și îngrășăminte. Statele din regiune depind puternic de aceste resurse pentru stabilitatea economică.
Când veniturile din aceste sectoare scad, guvernele se văd nevoite să apeleze la active lichide, precum aurul de investiții. Acesta devine o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice, fiind căutat atât de băncile centrale, cât și de investitorii individuali.
În contrast, în România, cererea pentru aur de investiții rămâne ridicată, iar clienții își măresc expunerea, profitând de scăderea prețului. Victor Dima estimează că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie pe termen lung.
Prețul metalelor prețioase a început să crească pe măsură ce tensiunile dintre SUA și Iran s-au atenuat. Aurul a urcat la peste 4.500 de dolari, iar activele considerate sigure au redevenit atractive după ce volatilitatea piețelor a fost afectată inițial de conflictul din Iran.
În jurul orei 11:16, ora României, aurul a crescut cu 2%, ajungând la 4.564,49 dolari pentru o uncie. Argintul a urcat cu 3,35%, platina cu 2,88%, iar paladiul cu 3%, pe fondul diminuării îngrijorărilor legate de inflație și a apropierii unui posibil acord între SUA și Iran.
