Impactul AI asupra relațiilor umane
Specialiștii atrag atenția asupra efectelor negative pe care utilizarea inteligenței artificiale le poate avea asupra modului în care comunicăm și percepem realitatea. Potrivit psihologului Tessa West, profesor la Universitatea New York, utilizarea AI în diverse contexte a crescut semnificativ în ultimii ani, odată cu apariția aplicațiilor de tip „companion AI” și a integrării tot mai frecvente a chatbot-urilor în viața de zi cu zi.
Între 2022 și jumătatea anului 2025, numărul aplicațiilor de acest tip a crescut cu 700%, conform sondajelor. Aproximativ șapte din zece tineri din generația Z folosesc inteligența artificială pentru a gestiona conflicte la locul de muncă. Același lucru se observă și în viața personală, unde aproape jumătate o folosesc în relații, inclusiv în decizii dificile precum despărțirile.
Specialiștii explică că AI-urile sunt programate să ofere răspunsuri empatice, non-judicative și să valideze utilizatorul, ceea ce le face atractive în conversații dificile. Cu toate acestea, există riscul ca această tendință să distorsioneze percepția asupra situațiilor reale, deoarece utilizatorii pot să-și întărească propria versiune asupra unui conflict, fără a lua în calcul perspectiva celeilalte părți.
Pe lângă riscul de validare excesivă, psihologii avertizează că sfaturile oferite de AI sunt adesea prea generale și nu țin cont de contextul specific al relațiilor sau al mediului social în care apar conflictele. Utilizarea constantă a inteligenței artificiale pentru redactarea mesajelor sau formularea răspunsurilor poate duce, în timp, la pierderea autenticității în comunicare.
Conform psihologului Tessa West, există riscul real de a ne pierde propria voce în comunicare pe măsură ce lăsăm AI să ne dicteze modul în care interacționăm. Chiar dacă AI poate fi un instrument util, utilizarea sa excesivă în relații și conflicte poate afecta judecata, autenticitatea și modul în care suntem percepuți de ceilalți.
Specialista oferă exemplul unei situații de la locul de muncă: un angajat care se plânge că este supravegheat excesiv de către șef, în timp ce superiorul poate interpreta situația complet diferit, considerând că angajatul are nevoie de mai multă supraveghere din cauza greșelilor repetate. Potrivit acesteia, chatbot-urile nu contestă de obicei versiunea utilizatorului, ci o validează, ceea ce poate duce la o percepție distorsionată și la decizii greșite în relațiile interpersonale.
„Nu ar fi foarte util un chatbot care îți spune: «Nu cred că s-a întâmplat chiar așa»”, afirmă West, explicând că sistemele sunt proiectate pentru a menține implicarea utilizatorului, nu pentru a-l contrazice. „Riscăm să ne pierdem propria voce”.
Pe lângă riscul de validare excesivă, psihologii avertizează că sfaturile oferite de AI sunt adesea prea generale și nu țin cont de contextul specific al relațiilor sau al mediului social în care apar conflictele. Utilizarea constantă a inteligenței artificiale pentru redactarea mesajelor sau formularea răspunsurilor poate duce, în timp, la pierderea autenticității în comunicare.
„Pe măsură ce lăsăm AI să ne scrie emailurile, să ne completeze mesajele și să ne spună ce să răspundem, riscăm să ne pierdem propria voce”, avertizează West. Ea mai atrage atenția că, dacă ceilalți suspectează utilizarea AI în conversații, reacția poate fi una negativă, chiar și atunci când nu este cazul, deoarece comunicarea este percepută ca fiind artificială. Specialiștii spun că, deși inteligența artificială poate fi un instrument util, utilizarea ei excesivă în relații și conflicte poate afecta judecata, autenticitatea și modul în care suntem percepuți de ceilalți.
