Furtună legislativă la Bruxelles: Basarabeni pe cale de a-și pierde cetățenia!
Curtea de Justiție a Uniunii Europene se află în centrul unei controverse care afectează profund basarabenii. Noua lege a cetățeniei române, adoptată în martie 2025, a extins perioada de soluționare a cererilor de la 5 luni la 2 ani, cu opțiunea de a fi prelungită excepțional cu încă 6 luni. Realitatea este, însă, că multe dosare sunt rezolvate abia după 5-6 ani, blocând sute de mii de solicitări.
Controversele legii cetățeniei
Una dintre cele mai controversate măsuri este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care au depus cereri cu ani în urmă să aștepte încă 2-3 ani. Justificarea oficială, de a „aduce termenele la realitate”, a provocat furie și plângeri colective din partea solicitanților.
Tribunalul București se adresează CJUE
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a solicitat clarificări de la CJUE privind legalitatea prelungirii retroactive a termenelor, care ar putea încălca drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții afirmă că accesul la cetățenia europeană este restricționat în mod arbitrar.
Cazul lui C.I. din Moldova
Un caz emblematic este cel al lui C.I., care a determinat instanța să întrebe CJUE dacă legislația națională face imposibilă sau excesiv de dificilă obținerea cetățeniei. În acest context, articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale devine crucial, garantând dreptul la o cale de atac efectivă.
Jurisprudența europeană invocată
Tribunalul a făcut referire la hotărârile anterioare ale CJUE, precum Rottmann și Tjebbes, subliniind că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire pe baza unui termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor a fost interpretată ca o încălcare a acestui principiu.
Întrebările adresate instanței europene
Tribunalul a întrebat explicit dacă o reglementare națională care prelungește termenul de soluționare de la 5 luni la 2 ani și aplică modificarea retroactiv poate afecta dreptul de a dobândi cetățenia Uniunii. Decizia finală nu a fost încă pronunțată.
Protestele împotriva legii cetățeniei
Legea nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională, invocându-se posibile vicii de constituționalitate. Criticile vizează termenele excesive și noile cerințe birocratice adăugate solicitanților, iar deja apar excepții de neconstituționalitate.
Impactul asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați, cu peste 130.000 de moldoveni așteptând un răspuns, mulți având dosare blocate de peste patru ani. Președintele României a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, dar schimbările legislative rămân întârziate.
Cereri noi în scădere
Avocații observă o scădere alarmantă a noilor cereri depuse în 2025, cauzată de descurajarea candidaților în fața obstacolelor birocratice. Un ghid informativ circulat la Chișinău avertizează că „necunoașterea noilor reguli te poate costa timp prețios și chiar respingerea cererii”.
Cerința de limbă reintrodusă
Obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în limba română a fost reintrodusă, stârnind protestele ONG-urilor, care consideră că această cerință este redundantă, având în vedere testul de competență de la interviul ANC.
Birocrația complicată
Noile reglementări impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja cererile. Introducerea acestor cerințe fără o campanie de informare a creat confuzie și a complicat și mai mult procedura.
