Europa ia măsuri radicale: gaze rusești interzise complet până în 2026!
Într-o mișcare fără precedent, Comisia Europeană a decis să oprească complet achizițiile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la finalul anului 2026, cu un an mai devreme decât se anticipa. Această decizie vine ca parte a eforturilor de a reduce dependența Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Principalele măsuri impuse
Comisia a stabilit o serie de măsuri stricte pentru a asigura implementarea acestei interdicții:
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie să fie încheiate în maxim 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Scopul este să diminueze veniturile pe care Rusia le obține din vânzările de combustibili fosili.
- Companiile din UE nu mai au voie să investească în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede sunt acum restricționate.
- Sancțiuni vor fi impuse și companiilor din China, Thailanda și India, suspectate de ajutarea Rusiei în ocolirea sancțiunilor.
Un nou val de sancțiuni
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat un nou set de sancțiuni, care include:
- Interdicția de import a GNL-ului rusesc, cu detalii ce urmează să fie clarificate.
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând acum peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni pentru companiile care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva rafinăriilor și comercianților de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Direcția viitoare: reducerea importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană planifică o reducere treptată a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. În prezent, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, având un total de 155,9 miliarde m³ de gaze.
Cu toate acestea, UE se confruntă cu o provocare majoră, deoarece nu a reușit să găsească noi surse de gaze în ultimii ani, iar livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025. Fără surse alternative, Uniunea ar putea fi nevoită să plătească prețuri exorbitante pentru a satisface cererea.
Serbia caută soluții alternative pentru aprovizionare. În acest context, Serbia, un important cumpărător de gaze rusești, caută surse alternative pentru aprovizionare. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi, dar majoritatea gazului provine în continuare din Rusia – 9,5 milioane m³ pe zi. România ar putea deveni o sursă crucială, mai ales după începerea producției în Neptun Deep. În acest sens, Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, menite să diversifice sursele de gaze și să asigure o aprovizionare stabilă. Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să elaboreze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze. În același timp, NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a-și asigura aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, se va întâlni cu oficiali americani pentru a discuta despre tarifele și sancțiunile ce afectează NIS.
Etichete: aprovizionare alternativacomisia europeanagaze rusestisancțiuni
