Criza apei din Prahova: Apele Române recunosc vina și dezvăluie un secret terifiant!
O situație alarmantă se conturează în Prahova, unde Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) își asumă o parte din responsabilitate pentru criza apei potabile. Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat că riscurile întreruperii furnizării apei au fost semnalate în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență, dar lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par!
Prefectura Prahova: Ignoranță sau neglijență?
Prefectul Daniel Nicodim susține că nu a fost informat despre situația critică generată de scăderea nivelului lacului Paltinu, folosit pentru lucrări de desfundare. Această neconcordanță între ANAR și Prefectură ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea crizei!
Comunicați, nu ignorați!
Agiu a subliniat că, deși comitetele pentru situații de urgență sunt esențiale, comunicarea interinstituțională este crucială. „Fiecare instituție implicată are parte din vină”, a spus ea, evidențiind necesitatea de a avea planuri clare de urgență la nivel local.
ESZ Prahova: Un jucător cheie în criza apei
ANAR a aruncat vina și asupra operatorului zonal ESZ Prahova, acuzându-l că nu a comunicat o avarie la conducta de aducțiune, care a dus la golirea unui bazin de apă curată. Acest bazin ar fi putut asigura apă pentru câteva zile, dar lipsa de informații a agravat situația deja critică!
Planuri de urgență inexistente?
Agiu a explicat că fiecare primărie ar trebui să aibă un plan pentru situații de urgență, inclusiv surse alternative de apă. „Operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru”, a adăugat ea, subliniind responsabilitatea ESZ în această criză.
Ministerul Mediului: Avertismente ignorate?
Ministerul Mediului a respins acuzațiile de neglijență, susținând că ESZ nu a semnalat limitele tehnologice ale stației de tratare, în contextul turbidității crescute. Așadar, cine este cu adevărat vinovat în această poveste complicată?
Investiții și responsabilitate
Președintele Nicușor Dan și prefectul Nicodim au trasat direcția vinovăției către Apele Române pentru demararea lucrărilor fără un plan de rezervă. ANAR, la rândul său, a menționat că are obligația de a demara investiții, dar și că ESZ este responsabil de întreținerea echipamentelor.
În concluzie, criza apei din Prahova pune în lumina reflectoarelor problemele sistemice și lipsa de comunicare între instituții. Rămâne de văzut cum vor fi rezolvate aceste neajunsuri pentru a preveni o situație similară în viitor!
