Ce se ascunde în spatele fricii lui Putin?
Într-o lume în continuă schimbare, Kremlinul se teme de un trecut care ar putea să-i zdruncine puterea: revolta decembriștilor din 1825. Cu două secole în urmă, elita rusă a încercat să pună capăt autocrației țariste, dar acum, în plin război în Ucraina, Putin își ascunde fricile, evitând orice discuție despre revolte și nemulțumiri.
Aniversarea trecutului, un tabu pentru Kremlin
În timp ce societatea rusă se zbate sub greutatea conflictului, aniversarea revoltei decembriștilor a fost trecută cu vederea. Observatorii politici spun că teama de a provoca nemulțumiri actuale îi determină pe liderii de la Kremlin să tacă. Într-o lume în care frustrarea față de război se acumulează, Putin se teme de o posibilă contestare a autorității sale.
Mesajul de neclintit al Kremlinului
Konstantin Ciuicenko, ministrul justiției, a subliniat că „statul rus nu-și poate permite slăbiciune”. Această mentalitate face parte din linia oficială a Kremlinului, care consideră orice idee de reformă sau liberalizare ca fiind un risc existențial. Așadar, revolta decembriștilor nu este văzută ca o oportunitate de emancipare, ci ca un avertisment împotriva contestării ordinii autoritare.
Ce și-au dorit decembriștii?
Revolta din 1825 a fost o încercare a ofițerilor și aristocraților de a schimba regimul, inspirată de ideile liberale din vest. Aceștia visau la o Rusie modernizată, cu o constituție și fără iobăgie. Deși au fost sprijiniți de personalități precum Pușkin, speranțele lor au fost rapid zdrobite, având consecințe devastatoare pe termen lung.
Elita rusă de azi: imobilizată și dezamăgită
Astăzi, elitele ruse sunt în mare parte imobilizate, conștiente că războiul din Ucraina a fost o greșeală majoră. Cu toate acestea, sistemul lui Putin nu le permite să se exprime sau să conteste autoritatea. Această situație contrastează puternic cu încercările decembriștilor de acum două secole, care au fost dispuși să riște pentru a provoca o schimbare.
Decembristul modern: Aleksei Navalnîi
Navalnîi, liderul opoziției, a devenit un simbol al contestării regimului Putin. Deși nu a fost parte a elitelor tradiționale, mesajul său a fost considerat periculos. Eliminarea sa fizică a demonstrat că orice lider care depășește anumite limite nu are loc în sistemul autoritar al Kremlinului.
Prigojin: umbra unei revolte recente
Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, a provocat o adevărată criză de autoritate în iunie 2023, când a condus o revoltă armată. Deși marșul său asupra Moscovei s-a oprit, imaginea sa a zguduit percepția de invincibilitate a lui Putin. Moartea sa misterioasă a consolidat ideea că sfidarea puterii se plătește scump.
Elita rusă: decuplată de la putere
Scriitoarea Aleksandra Prokopenko descrie o elită rusă care și-a pierdut capacitatea de a influența direcția țării. Sistemul lui Putin a neutralizat orice pol de putere, iar cei care au încercat să iasă din linie, precum Prigojin și Navalnîi, au plătit un preț mare.
Noile elite și dependența de stat
Într-o Rusie în care războiul continuă să facă ravagii, „noile elite” sunt cei care depind de stat. Putin își bazează viitorul pe o bază socială loială, care este dispusă să apere regimul. Aceștia primesc beneficii și statut, dar în schimb, trebuie să rămână în favoarea Kremlinului.
Speranța în afară
Elitele care nu se regăsesc în noua arhitectură de putere nu mai cred că pot genera schimbare din interior. Privind spre exterior, ele speră că presiunea internațională sau negocierile globale vor aduce schimbarea dorită. În acest context, lideri precum Donald Trump devin speranțe pentru un viitor mai bun, în loc să aștepte un nou decembrist să răstoarne regimul.
