Bolojan șochează cu planul de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri!
Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat o mișcare surprinzătoare în favoarea investitorilor străini: două opțiuni curajoase pentru a răsturna impozitul minim pe cifra de afaceri! În cadrul unei întâlniri recente cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, Bolojan a dezvăluit că aceste soluții sunt analizate la cererea investitorilor care solicită o schimbare urgentă.
Ce propune Bolojan?
Pentru a răspunde nevoilor mediului de afaceri, premierul a propus două variante:
- Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la jumătate începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia în 2027, cu condiția menținerii salariului minim brut pe țară la 4.050 de lei.
- Eliminarea completă a impozitului începând cu ianuarie 2026, dar cu o creștere a salariului minim la 4.350 de lei.
Impactul IMCA asupra economiei
Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente solide pentru eliminarea impozitului minim, subliniind impactul negativ asupra investițiilor și încrederii în economia românească. Un studiu realizat de The Tax Institute arată că 40% din cifra de afaceri pe economie, adică peste 200 de miliarde de euro, provine de la companiile supuse acestui impozit, iar 70% dintre acestea ar datora IMCA.
Efectele devastatoare ale impozitului includ:
- 148 de companii deja pe pierdere cu 169.653 de angajați vor înregistra pierderi și mai mari.
- 90 de companii profitabile, cu 54.001 de angajați, vor deveni neprofitabile.
- 509 firme profitabile, având 446.880 de angajați, vor avea marja de profit diminuată.
Decizii iminente pentru viitorul economic
În urma consultărilor, Bolojan a promis că va analiza toate argumentele din perspective economice și sociale. Deciziile cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri și salariul minim vor influența bugetul de stat pentru 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie.
Reacții din partea comunității de afaceri
Comunitatea de afaceri a criticat în mod constant IMCA, considerându-l o barieră majoră în calea investițiilor. 14 organizații de business din România au cerut guvernanților eliminarea acestui impozit, subliniind că menținerea lui adaugă o presiune suplimentară asupra companiilor care încearcă să-și susțină activitatea într-un mediu economic instabil.
Între timp, administratorii companiilor caută soluții extreme pentru a evita plata IMCA, precum divizarea sau mutarea afacerilor în străinătate. Aceste măsuri au devenit din ce în ce mai frecvente și sunt văzute ca o reacție necesară la presiunea fiscală.
Concluzie
Rămâne de văzut cum va evolua situația, dar deciziile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare vor modela viitorul economic al României. Investitorii așteaptă cu nerăbdare soluții care să sprijine dezvoltarea și competitivitatea în economia românească.
