Alegeri explozive în Republica Moldova: Războiul Est vs. Vest!
Scrutinul parlamentar din 28 septembrie a fost transformat într-o arenă de confruntare geopolitică, iar mass-media din Rusia nu pierde ocazia de a prezenta acest eveniment ca o bătălie decisivă. În viziunea jurnaliștilor de la Moscova, competiția nu este una democratică, ci o luptă acerbă între guvernarea proeuropeană, acuzată de metode autoritare, și opoziția prorusească, văzută ca apărătoare a intereselor cetățenilor.
Influența rusească în alegeri
Rusia continuă să joace un rol central în campaniile electorale din Moldova. Autoritățile de la Chișinău acuză Kremlinul de încercări de influențare a votului prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a declarat că Moscova cheltuiește sute de milioane de euro pentru a destabiliza situația din țară. În replică, Ministerul rus de Externe a acuzat actuala putere de „rusofobie” și manipularea procesului electoral cu ajutorul partenerilor europeni.
Est vs. Vest: Narativul central
Comentatorii politici din presa rusă subliniază că miza acestui scrutin este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Aceștia afirmă că asistăm din nou la o confruntare între Est și Vest, deși unii observatori susțin că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterile interne, devenind un instrument politic.
Dictatura sub masca democrației?
Mass-media apropiată Kremlinului reiterează acuzațiile Ministerului rus de Externe, conform cărora actuala guvernare de la Chișinău utilizează „metode totalitare” pentru a-și limita opoziția. Arestările cu motivație politică, restricționarea presei independente și interzicerea accesului unor partide sunt doar câteva dintre criticile aduse guvernului, care este acuzat că a compromis scrutinul din start, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate ar fi rezultatul unei „ingenierii politice” sprijinite de Bruxelles.
Fraude și proteste: spectrul „Euromaidanului”
Un alt narativ intens vehiculat de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a avertizat că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Presa rusă amplifică aceste avertismente, sugerând că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita ajutorul trupelor europene pentru a înăbuși demonstrațiile. Paralele cu protestele din Ucraina din 2014 sunt inevitabile, dar interpretările sunt inversate: în timp ce în Kiev erau văzute ca lovituri de stat, la Chișinău sunt descrise ca reacții firești împotriva „dictaturii proeuropene”.
Opoziția prorusească: victime sau salvatori?
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt prezentați în presa rusă drept victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni pentru colaborarea cu Kremlinul, este reinterpretat, el fiind descris ca un „viitor premier” și susținător al unei Moldove apropiate de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care se opun „ingerințelor NATO”.
Biserica Ortodoxă: bastionul tradiției
Biserica Ortodoxă joacă un rol esențial în retorica presei ruse. În timp ce investigațiile internaționale discută despre finanțarea clerului de la Moscova pentru a promova mesaje anti-UE, în Rusia aceasta este văzută ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”.
Așadar, alegerile din Republica Moldova nu sunt doar un simplu proces electoral, ci o confruntare geopolitică cu implicații profunde pentru viitorul țării. Rămâne de văzut cum va evolua această bătălie narativă între Est și Vest!
