Impactul noilor reguli europene privind certificatele de emisii: investiții, modernizare și locuri de muncă
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat vineri adoptarea revizuirii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) pentru perioada 2031-2040. Obiectivul este atingerea țintelor climatice fără a sacrifica industria europeană și locurile de muncă.
Conform Roxanei Mînzatu, noul cadru propune ca o parte semnificativă din veniturile ETS să fie direcționate către sectoarele care suportă costurile tranziției și necesită fonduri pentru modernizare. România, alături de alte zece state membre, va beneficia de Fondul European pentru Modernizare, instrument care va continua să finanțeze proiecte esențiale pentru țară.
Finanțările vor sprijini diverse aspecte precum sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, combaterea sărăciei energetice, recalificarea lucrătorilor, crearea de noi locuri de muncă, producția și utilizarea energiei regenerabile, reducerea consumului de energie în diverse sectoare, electrificarea industriei, transportului și sistemelor de încălzire, modernizarea rețelelor de electricitate, hidrogen, termoficare și CO₂.
Roxana Mînzatu a subliniat că fiecare țară va putea decide modul în care se va utiliza această finanțare, oferind exemplul unei familii cu venituri reduse care ar putea beneficia de sprijin pentru izolarea locuinței sau instalarea de panouri solare.
Noul pachet legislativ propune protejarea competitivității economiei europene, astfel încât sprijinul european să genereze investiții și locuri de muncă în Europa. Companiile care primesc certificate gratuite de emisii vor avea obligații clare privind menținerea producției în cadrul Uniunii Europene.
Roxana Mînzatu a anunțat și lansarea unor noi instrumente europene de finanțare, printre care Banca Industrială de Decarbonizare și Mecanismul de Stimulare a Investițiilor, menite să sprijine companiile în adoptarea tehnologiilor curate. Aceste inițiative vor contribui la dezvoltarea și implementarea soluțiilor sustenabile, cu o parte din finanțare rezervată statelor membre cu venituri mai reduse, inclusiv România.
