Criza apei în Grecia: Secetă extremă pe insulele din Marea Egee
Insula Astypalaia se confruntă cu o secetă fără precedent, iar autoritățile avertizează că rezervele de apă sunt pe cale să se epuizeze complet, punând în pericol atât locuitorii, cât și turiștii care vizitează această destinație pitorească în fiecare an. Situația disperată se extinde și la alte șase insule din zona Mării Egee: Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos.
Pe Astypalaia, cunoscută pentru forma sa de fluture și peisajele idilice, rezervele de apă sunt aproape epuizate. Insula se bazează în principal pe apă îmbuteliată și pe un singur lac artificial, construit acum mai bine de trei decenii. În contrast cu alte regiuni din Grecia care au avut parte de ierni bogate în precipitații, Astypalaia trece printr-unul dintre cei mai secetoși ani din 2020 încoace.
Primarul Nikos Komineas a subliniat gravitatea situației, explicând că nivelul apei din lacul principal acoperă doar o mică fracțiune din capacitatea sa totală. Cu un consum zilnic de aproximativ 900 de metri cubi în sezonul estival, rezervele actuale ar putea asigura necesarul de apă pentru mai puțin de șase luni.
Măsurile de economisire a apei au devenit imperioase, atât în sectorul turistic, cât și în agricultură. Proprietarii de hoteluri încurajează turiștii să renunțe la serviciile zilnice de curățenie, oferind reduceri simbolice, în timp ce fermierii se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu apă pentru irigații, afectându-și recoltele.
Pentru a gestiona criza, guvernul elen a alocat fonduri substanțiale pentru modernizarea infrastructurii de apă pe nouă insule locuite. Astypalaia va beneficia de o investiție de 1,5 milioane de euro pentru construirea unei noi uzine de desalinizare, iar autoritățile locale folosesc în prezent instalații temporare pentru a asigura necesarul de apă potabilă.
Ministrul Mediului, Stavros Papastavrou, a subliniat importanța gestionării responsabile a resurselor de apă, nu doar ca o problemă de securitate națională, ci și ca un factor crucial pentru dezvoltarea economică și protejarea comunităților locale. În același timp, cercetătorii avertizează că seceta ar putea deveni chiar mai severă în următorii ani, odată cu persistența schimbărilor climatice care afectează regiunea Mării Egee.
Pe lângă Astypalaia, starea de urgență a fost instituită și pe insulele Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos. Autoritățile locale încearcă să gestioneze o situație tot mai dificilă, în condițiile în care sezonul turistic coincide cu perioada în care consumul de apă atinge cele mai ridicate valori, titrează Reuters.
Seceta în Grecia lovește puternic insula Astypalaia, unde rezervele de apă sunt aproape epuizate. Astypalaia, cunoscută pentru forma sa de fluture și pentru peisajele pitorești, se bazează în mare parte pe apă îmbuteliată pentru consumul potabil și pe un singur lac artificial construit în anii 1990. Spre deosebire de nordul și vestul Greciei, unde ploile abundente au adus cea mai umedă iarnă din ultimii ani, această insulă din sud-estul Mării Egee traversează al doilea cel mai secetos sezon din 2020 încoace.
Primarul Nikos Komineas a explicat gravitatea situației printr-o comparație sugestivă: dacă toată cantitatea de precipitații căzută într-un an ar fi adunată într-un recipient, nivelul apei ar ajunge la doar 2,5 centimetri. În prezent, lacul care alimentează principalele localități ale insulei mai conține aproximativ 150.000 de metri cubi de apă, echivalentul unei șesimi din capacitatea sa totală. La un consum de aproximativ 900 de metri cubi pe zi în timpul verii, rezervele existente ar putea acoperi necesarul pentru doar cinci luni și jumătate.
Măsuri drastice pentru economisirea apei Criza apei îi determină atât pe operatorii din turism, cât și pe agricultori să își adapteze activitatea. Maria Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, oferă un voucher de cinci euro turiștilor care aleg să renunțe la serviciul zilnic de curățenie, reducând astfel consumul de apă. Ea intenționează ca viitorul hotel pe care îl va construi să fie dotat cu un sistem de colectare a apei de ploaie, în locul unei piscine sau al unui jacuzzi. În același timp, fermierii resimt direct efectele restricțiilor impuse de autorități. Alimentarea cu apă pentru irigații a fost întreruptă în unele zone pentru protejarea rezervelor destinate populației. Fermiera Evdokia Palatianou afirmă că și-a văzut culturile compromise după sistarea alimentării cu apă și că este nevoită să folosească apa din propria fântână. Ea avertizează că, în lipsa unor precipitații suficiente, nu va mai cultiva legume în sezonul următor.
Investiții în desalinizare și infrastructura de alimentare cu apă Pentru a limita efectele crizei, guvernul elen a alocat 15 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă pe nouă insule locuite. Fondurile vor fi utilizate pentru construirea și extinderea uzinelor de desalinizare, modernizarea rețelelor de distribuție și amenajarea unor noi rezervoare de apă. Astypalaia va beneficia de o investiție de 1,5 milioane de euro, iar o nouă uzină permanentă de desalinizare este programată să devină operațională până la sfârșitul anului. Până atunci, autoritățile folosesc o instalație temporară pentru a acoperi necesarul de apă potabilă. Ministrul elen al Mediului, Stavros Papastavrou, a declarat că gestionarea resurselor de apă reprezintă o problemă de securitate națională, dar și o condiție esențială pentru dezvoltarea economică și protejarea comunităților locale. Între timp, cercetătorii Centrului Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos” avertizează că seceta s-ar putea accentua până în 2049, pe măsură ce schimbările climatice vor continua să reducă nivelul precipitațiilor și să crească temperaturile în regiunea Mării Egee.
