Revista Banilor: Schimbările majore din economia românească în prima jumătate a anului 2026
Statistica oficială pe primul semestru încă nu a apărut. Am măsurat-o însă direct, din date: în prima jumătate a lui 2026 s-au publicat pe SEAP 41.981 de anunțuri noi de licitație, cu o valoare estimată de 160,3 miliarde de lei. Față de aceeași perioadă din 2025, este o scădere de 12% ca număr și de 11% ca valoare. Cifrele provin din monitorizarea integrală a anunțurilor publicate pe SEAP și sunt o măsurătoare directă, nu o statistică oficială — tocmai de aceea pot fi publicate înainte de raportul ANAP.
Începutul de an a fost slab, și nu întâmplător. România a intrat în 2026 cu cel mai mare deficit din UE — în jur de 9,3% din PIB, cu o țintă de 6,2% pentru acest an — și cu un pachet de austeritate: TVA majorat de la 19% la 21%, salarii și pensii înghețate, blocaj la angajări în sistemul public. Mecanismul cel mai direct a fost o ordonanță de urgență din august 2025, care a suspendat investițiile cu un stadiu fizic sub 30% finanțate din PNRR, PNDL și „Anghel Saligny” și a interzis semnarea de noi angajamente pentru proiectele nou-finanțate.
Dacă o singură categorie definește anul 2026, aceasta este apărarea. Doar 103 contracte au însumat circa 26,4 miliarde de lei — aproape 39% din valoarea totală a contractelor reale (am exclus acordurile-cadru, ale căror plafoane s-ar contabiliza dublu). Nu e o coincidență, ci un eveniment cu termen fix. Aproape tot provine din pachetul de circa 5,7 miliarde de euro semnat cu Rheinmetall, finanțat prin instrumentul european SAFE, cu termen de semnare pe 30 mai 2026.
În timp ce apărarea urcă, lucrările noi de construcții scad — și nu puțin: clădiri minus 40%, drumuri și poduri minus 44%, proiectare minus 29%, rețele de apă și canalizare minus 37% față de anul trecut. Explicația ține tot de austeritate: programul „Anghel Saligny” a ajuns la un grad de contractare de 77%, cu noi angajamente înghețate, cu o finanțare pe 2026 sub jumătate față de 2025 și cu plăți amânate către 2027.
Transportul e ferit de austeritate dintr-un motiv simplu: banii europeni nu pot fi redirecționați ca să acopere deficitul. Cele mai mari contracte de transport ale semestrului sunt aproape toate de drumuri și căi ferate, finanțate prin Programul Transport 2021–2027. Sănătatea a mers în sens invers față de restul pieței: serviciile de sănătate plus 26%, consumabilele medicale plus 9%, iar medicamentele rămân categoria numărul unu ca valoare (circa 13,7 miliarde de lei, estimativ).
Pentru cine lucrează cu sectorul public, prioritățile pe 2026 sunt clare: apărarea, transportul feroviar și rutier și sănătatea sunt zonele unde se semnează contractele. Intervalul de până pe 31 august e unul de execuție, nu de lansare. Când piața internă e prea strâmtă, firmele românești pot explora piața unică de achiziții publice a Uniunii Europene, care valorează circa 670 de miliarde de euro pe an, oferind alternative și oportunități neatinse.
În plus, diversificarea către alte țări europene poate reprezenta o strategie profitabilă pentru companiile românești. Deși piața internă poate fi restricționată, piața europeană de achiziții publice oferă oportunități considerabile. Firmele care doresc să exploreze această direcție pot accesa licitațiile publice din peste 30 de țări europene, extinzându-și astfel posibilitățile de afaceri și de colaborare. Reciprocitatea în cadrul pieței unice europene poate oferi un avantaj competitiv firmelor românești, permițându-le să concureze eficient și să-și extindă prezența pe plan internațional.
