Donald Trump anunță acțiuni militare împotriva Iranului: Ce urmează după atacurile din iulie
Într-o scrisoare datată 10 iulie și obținută de POLITICO, președintele Donald Trump a declarat că atacurile începute pe 7 iulie reprezintă o acțiune militară desfășurată în conformitate cu responsabilitatea sa de a-i proteja pe americani și interesele Statelor Unite, atât în țară, cât și în străinătate. Trump a subliniat că notificarea nu constituie o declarație formală de război adoptată de Congres, dar Casa Albă o folosește pentru a argumenta declanșarea unui nou termen prevăzut de War Powers Resolution, legea din 1973 care impune președintelui să înceteze operațiunile militare după 60 de zile fără autorizare din partea Congresului, cu anumite excepții.
Interpretarea administrației Trump este contestată de adversarii războiului de la Capitoliu, în timp ce președintele a avertizat că vor urma noi atacuri. Trump a precizat că forțele americane rămân pregătite să acționeze din nou, dacă va fi necesar, pentru a contracara amenințările împotriva Statelor Unite, aliaților și partenerilor acestora. Un aspect crucial al confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Înainte de intensificarea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate traversau această zonă strategică. Un acord intermediar semnat în iunie ar fi trebuit să faciliteze redeschiderea rutei comerciale, dar Statele Unite și Iranul au avut interpretări divergente cu privire la controlul traficului naval. Trump a anunțat că armata americană va impune din nou blocada asupra navelor iraniene și că SUA vor asigura securitatea în strâmtoare, inclusiv prin impunerea unei taxe de 20% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale, o propunere criticată pentru posibila încălcare a normelor internaționale privind libertatea navigației.
Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat că forțele americane au lovit peste 300 de ținte în Iran în decursul a trei nopți, într-un efort de a reduce capacitatea Teheranului de a ataca navele și marinarii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Această nouă escaladare a conflictului a venit după ce Trump declarase anterior încheiat armistițiul cu Iranul, care fusese fragil de la bun început, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea înțelegerii și de atacuri asupra navelor sau infrastructurii militare.
Administrația Trump a notificat Congresul în luna mai că ostilitățile declanșate pe 28 februarie s-au „încheiat”, argumentând că armistițiul oprea sau anula termenul legal de 60 de zile, chiar dacă trupele americane au rămas în regiune și Marina SUA a continuat blocada. Criticii administrației au respins această interpretare, susținând că legea nu poate fi suspendată și reluată prin declararea repetată a unor armistiții, mai ales când forțele americane continuă să participe la blocade și confruntări militare.
Congresul a încercat să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului, adoptând în iunie o rezoluție care cerea oprirea acțiunilor militare neautorizate de Congres. Cu toate acestea, rezoluția este una concurentă și nu necesită promulgarea președintelui, având în principal o valoare politică. O eventuală rezoluție obligatorie care ar restricționa puterile militare ale președintelui ar putea fi respinsă prin veto de Casa Albă, necesitând ulterior o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a trece peste opoziția președintelui, scenariu considerat improbabil în contextul politic actual.
