Criza educației: Investițiile scad dramatic, iar 113 țări cheltuiesc mai mult pentru datorii decât pentru școli
Lideri politici și experți din întreaga lume s-au reunit la Summitul Transformarea Educației (TES+4) pentru a găsi soluții la criza educațională în creștere. La patru ani de la lansarea acestui summit de către secretarul general al ONU, UNESCO trage un semnal de alarmă cu privire la declinul accelerat al investițiilor în educație, în ciuda importanței sale cruciale în dezvoltarea economică și socială.
Conform unui nou raport al UNESCO Global Education Monitoring, ajutorul internațional destinat educației a scăzut cu 8% în 2024 față de anul anterior. În special, finanțarea pentru educația de bază, care include învățământul preșcolar, primar și gimnazial inferior, a înregistrat o reducere dramatică de 15%. Proiecțiile organizației arată că, până în 2027, finanțarea globală pentru educație ar putea fi cu până la 30% mai mică decât în 2023.
Țările cu venituri mici și medii inferioare au suferit deja o scădere de peste 21% a fondurilor primite în 2023, iar în state precum Afganistan, Liberia, Mali și Niger, reducerea depășește 40%. Raportul subliniază o tendință îngrijorătoare: educația devine din ce în ce mai puțin prioritară în bugetele destinate asistenței pentru dezvoltare. În 2024, doar 7,5% din aceste fonduri au fost direcționate către educație, cel mai mic nivel din ultimele două decenii.
UNESCO atrage atenția și asupra discrepanței dintre investițiile în educație și cele militare: în 2025, lumea a cheltuit pe apărare, în doar 37 de ore, echivalentul întregului ajutor internațional acordat educației într-un an.
Pe lângă reducerea ajutorului extern, multe state se confruntă cu o povară din ce în ce mai mare a datoriilor publice. Conform analizei recente „Debt and Education”, 113 țări, cu o populație totală de aproximativ 6,1 miliarde de oameni, cheltuiesc mai mult pentru serviciul datoriei decât pentru educație. În statele cu venituri reduse, plățile aferente datoriilor sunt de aproape patru ori mai mari decât bugetele pentru educație.
UNESCO avertizează că educația este afectată în mod semnificativ de ajustările bugetare, deși reprezintă o componentă esențială a cheltuielilor publice și implică costuri recurente, cum ar fi salariile profesorilor. Reducerea investițiilor în acest domeniu este considerată contraproductivă, deoarece educația contribuie pe termen lung la creșterea economică și la dezvoltarea societății.
Organizația estimează că țările cu venituri mici și medii inferioare se confruntă anual cu un deficit de finanțare pentru educație de aproximativ 97 de miliarde de dolari, iar acest decalaj continuă să crească.
UNESCO propune conversia datoriilor în investiții pentru educație, oferind un ghid tehnic privind aceste mecanisme. Acest sistem permite transformarea unei părți din datoria externă a unei țări în fonduri destinate proiectelor educaționale. Exemple precum acordul dintre Coasta de Fildeș și Franța, care a dus la construirea a peste 30 de școli în comunități defavorizate, demonstrează eficacitatea acestui mecanism.
Summitul Transformarea Educației +4 pregătește terenul pentru viitorul educației după 2030, având ca obiectiv accelerarea atingerii dezvoltării durabile și a accesului la o educație incluzivă și de calitate. Evenimentul a reunit lideri de top din întreaga lume și a abordat subiecte precum impactul inteligenței artificiale asupra educației și efectele schimbărilor climatice asupra sistemelor de învățământ.
