Impactul global al cancerului: provocările și soluțiile pentru sănătatea publică
Raportul Global Status Report on Cancer 2026, realizat de Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și publicat miercuri, estimează că, în lipsa unor măsuri urgente, numărul cazurilor noi de cancer va ajunge la aproape 35 de milioane pe an până în 2050. În prezent, boala provoacă aproape 10 milioane de decese anual și reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare.
OMS cere acțiuni urgente. Potrivit OMS, cancerul face peste 26.000 de victime în fiecare zi și afectează milioane de familii nu doar din punct de vedere medical, ci și financiar și social. „Cancerul este o boală profund personală, care ne afectează aproape pe toți. Însă șansele unei persoane de a supraviețui acestei boli nu ar trebui să depindă niciodată de țara în care s-a născut sau de veniturile pe care le are”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Aproape patru din zece cazuri de cancer sunt asociate cu factori de risc care pot fi evitați. Printre aceștia se numără fumatul, consumul de alcool, excesul ponderal, lipsa activității fizice și infecțiile provocate de virusul papiloma uman (HPV), virusurile hepatitice B și C sau bacteria Helicobacter pylori. Prevenția rămâne esențială pentru reducerea impactului cancerului asupra populației, însă progresele înregistrate până acum sunt insuficiente, consideră OMS.
Raportul evidențiază inegalități importante în accesul la prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire oncologică, ceea ce influențează direct șansele de supraviețuire ale pacienților. Spre exemplu, în statele cu venituri ridicate, 87% dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân sunt în viață la cinci ani după diagnostic. În țările cu venituri mici, rata de supraviețuire este de aproximativ 42%, din cauza accesului limitat la depistarea precoce, tratamente moderne și servicii medicale specializate.
OMS a realizat pentru prima dată un sondaj în rândul persoanelor afectate de cancer, iar rezultatele arată că impactul bolii depășește cu mult dimensiunea medicală. Cel puțin 45% dintre pacienți au declarat că s-au confruntat cu dificultăți financiare, peste jumătate au raportat probleme de sănătate mintală, iar aproape toți îngrijitorii au spus că au resimțit presiune din cauza muncii neremunerate și a izolării sociale.
Raportul arată că unele măsuri de sănătate publică au avut efecte importante. Consumul de tutun a scăzut cu 27% față de 2010, iar tot mai multe state au introdus planuri naționale de control al cancerului. În prezent, 82% dintre țări au astfel de strategii, comparativ cu 50% în urmă cu 16 ani. OMS avertizează însă că aceste progrese nu sunt suficiente pentru a limita creșterea numărului de cazuri și solicită guvernelor să investească mai mult în prevenție, acces echitabil la tratament, cercetare și integrarea controlului cancerului în sistemele de sănătate.
Prevenția rămâne cheia în lupta împotriva cancerului. Educația și conștientizarea publică despre factorii de risc și importanța screening-ului regulat pot contribui semnificativ la reducerea incidenței bolii. Promovarea unui stil de viață sănătos, care include renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și implicarea în activități fizice regulate, sunt pași esențiali în prevenirea cancerului.
În plus, accesul la servicii medicale de calitate și la tratamente inovatoare trebuie să devină o prioritate pentru toate țările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare economică. Investițiile în cercetare și dezvoltare de noi terapii, precum și implementarea unor politici de sănătate publică eficiente, sunt cruciale pentru îmbunătățirea prognosticului pacienților diagnosticați cu cancer.
Este esențial ca guvernele, organizațiile non-guvernamentale și comunitatea medicală să colaboreze strâns în vederea creării unor programe integrate de prevenție, diagnostic precoce, tratament personalizat și îngrijire paliativă pentru pacienții cu cancer. Numai printr-o abordare multidisciplinară și solidaritate globală putem spera să reducem impactul devastator al acestei boli asupra societății.
