Descoperire Fascinantă: Cum Vorbitul Mai Multor Limbi Poate Încetini Procesul de Îmbătrânire a Creierului
Un studiu prezentat la conferința Federației Societăților Europene de Neuroștiințe, desfășurată la Barcelona, a adus la lumină o concluzie remarcabilă: persoanele care vorbesc mai multe limbi par să aibă creiere mai tinere. Cu cât o persoană vorbește mai multe limbi și cu cât le-a învățat mai devreme, cu atât efectul pare să fie mai puternic.
Conform cercetării, persoanele bilingve păreau cu aproximativ șase ani mai tinere la nivel cerebral decât cele monolingve, în timp ce vorbitorii de trei limbi prezentau creiere cu o vârstă aparentă cu aproximativ șapte ani mai mică. Pentru cei care stăpâneau patru limbi, diferența ajungea la impresionanta cifră de 13 ani.
Creierul uman, alcătuit din miliarde de celule nervoase interconectate, suferă de obicei deteriorări ale conectivității odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce poate duce la declinul memoriei și la încetinirea proceselor cognitive.
Studiul a fost realizat pe persoane din regiunea bască, recunoscută pentru nivelul său ridicat de multilingvism. Prin utilizarea magnetoencefalografiei, activitatea cerebrală a 728 de participanți cu diferite nivele de competență lingvistică și vârste a fost analizată pentru a determina vârsta neurologică a creierului.
Concluziile au arătat că vorbitorii de mai multe limbi prezintă creiere care par să îmbătrânească mai lent decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică. Mai mult decât numărul de limbi vorbite, nivelul de competență lingvistică și momentul dobândirii unei limbi suplimentare au fost corelate și ele cu o îmbătrânire mai lentă a creierului.
Deși studiul a luat în considerare factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație al participanților, cercetătorii au subliniat că există și alți factori, cum ar fi stilul de viață și implicarea socială, care ar putea influența sănătatea creierului.
În concluzie, descoperirile sugerează că experiența multilingvismului poate contribui la menținerea unei sănătăți cerebrale optime pe termen lung. Cu toate acestea, este important să abordăm aceste rezultate cu prudență, având în vedere că există și alte aspecte ale vieții, precum stilul de viață și activitățile intelectuale, care ar putea juca un rol semnificativ în menținerea sănătății creierului.
Studiul a arătat că persoanele care vorbeau două limbi aveau creiere care păreau cu aproximativ șase ani mai tinere decât cele ale persoanelor care vorbeau o singură limbă. În cazul celor care vorbeau trei limbi, creierele păreau cu aproximativ șapte ani mai tinere, iar în cazul persoanelor care vorbeau patru limbi, diferența ajungea la aproximativ 13 ani.
Creierul uman este alcătuit din miliarde de celule nervoase care comunică între ele. Pe măsură ce îmbătrânim, conectivitatea din creier se deteriorează adesea, ceea ce poate duce la scăderea memoriei și la încetinirea vitezei de gândire.
Deși cercetări anterioare au observat că persoanele din țări europene cu un nivel mai ridicat de competență lingvistică tind să îmbătrânească mai lent, acest studiu a măsurat impactul vorbirii mai multor limbi asupra creierului la nivel individual.
Studiul a analizat persoane din regiunea bască Oameni de știință din Spania, Chile, Argentina și Irlanda au comparat persoane care locuiesc în regiunea bască, caracterizată printr-un nivel ridicat de multilingvism, și care vorbeau spaniolă, bască, franceză și/sau engleză. Pentru a măsura vârsta neurologică, cercetătorii au folosit magnetoencefalografia, prin care au analizat activitatea cerebrală a 728 de persoane de vârste diferite și cu niveluri diferite de competență lingvistică.
Ulterior, un al doilea grup, fără legătură cu primul, format din 144 de persoane, a fost scanat și comparat. Acesta includea un număr egal de persoane care vorbeau una, două, trei sau patru limbi.
Cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație al participanților, dar au precizat că nu pot exclude influența altor factori care pot avea un impact asupra creierului, precum stilul de viață și implicarea socială.
Totuși, Eef Hogervorst, profesoară de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, a îndemnat la prudență. Deși dovezile sugerează că multilingvismul este asociat cu o reziliență cerebrală mai bună, ea a spus că „este posibil ca persoanele care vorbesc mai multe limbi să aibă și un stil de viață mai sănătos și/sau acces mai bun la alte medii și activități protectoare, precum lectura, învățarea pe tot parcursul vieții și cântatul la instrumente muzicale”.
