Curtea de Apel București anulează Comitetul pentru Justiție al lui Ilie Bolojan
Luni, Divizia Administrativă și Fiscală nr. 9 a Curții de Apel București a anulat Comitetul pentru Justiție înființat de Prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia instanței este următoarea: Tipul deciziei: Admite cererea Rezumatul deciziei: Admite obiecția referitoare la lipsa calității procesuale pasive a pârâtului, Guvernul României. Respinge acțiunea formulată împotriva pârâtului, Guvernul României, pe motiv că a fost introdusă împotriva unei părți lipsită de calitate procesuală pasivă. Respinge obiecțiile referitoare la lipsa interesului și lipsa calității procesuale active, ridicate de pârât, Prim-ministrul României, ca neîntemeiate. Respinge obiecțiile de inadmisibilitate, rea-credință, lipsă de obiect, și lipsă de calitate procesuală pasivă cu privire la cererea de suspendare a executării – obiecții ridicate de pârât, Cancelaria Primului-Ministru, ca neîntemeiate. Admite acțiunea. Anulează Decizia nr. 574 a Prim-ministrului României din 19 decembrie 2025, privind înființarea, organizarea și competențele Comitetului pentru Analiza și Revizuirea Legislației în Domeniul Justiției. Suspendă executarea Deciziei nr. 574 a Prim-ministrului României din 19 decembrie 2025, până la soluționarea definitivă a cauzei. Obligă pârâtul, Prim-ministrul României, la plata reclamantei a sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă de timbru judiciar). Se poate face apel în termen de 15 zile de la comunicare; apelul se depune la Curtea de Apel București – Divizia Administrativă și Fiscală nr. 9. Pronunțată astăzi, 6 iulie 2026, de grefierul instanței care a pus la dispoziția părților decizia. Document: Hotărârea 1250/2026, 6 iulie 2026
Coalția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu, a depus o acțiune în justiție împotriva Prim-ministrului Bolojan și a cancelariei sale, solicitând instanței anularea Actului Administrativ nr. 574 din 19 decembrie 2025, care a înființat Comitetul pentru Justiție al Guvernului Bolojan. În martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit, de asemenea, să suspende activitățile Comitetului pentru Legile Justiției, grupul de lucru înființat de Prim-ministrul Ilie Bolojan. Instanța a ridicat serioase îndoieli cu privire la legalitatea acțiunii guvernului, o inițiativă care a stârnit criticile atât a politicienilor, cât și a judecătorilor. În decembrie 2025, executivul condus de Ilie Bolojan a înființat oficial Grupul de Lucru pentru Legile Justiției cu scopul de a analiza efectele legilor adoptate în 2022 și de a propune modificări legislative. Secția Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a descris activitatea acestui organism ca fiind un ‘proces lipsit de credibilitate’, contestând legitimitatea implicării directe a guvernului în elaborarea legilor organice. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat public, de asemenea, comitetul, afirmând că modificările legislative de o asemenea importanță trebuie făcute exclusiv în Parlament. Reprezentanți ai sistemului judiciar, precum președintele Consiliului Superior al Magistraturii, au sugerat că dezbaterile în jurul acestei inițiative făceau parte dintr-o strategie pentru a deschide calea pentru restabilirea controlului politic asupra sistemului judiciar.
