Rusia utilizează flota fantomă pentru a lansa drone peste Europa: Raportul IISS dezvăluie provocări majore pentru apărarea aeriană europeană
Un raport recent publicat de International Institute for Strategic Studies (IISS) arată că Rusia ar fi desfășurat o campanie secretă cu drone peste Europa, folosind nave din cunoscuta flotă fantomă. Scopul acestei operațiuni ar fi fost de a testa reacția și capacitatea de apărare aeriană a NATO, de a monitoriza obiective militare sensibile și de a perturba aviația civilă în diverse state membre NATO.
În perioada cuprinsă între august 2024 și februarie 2026, au fost înregistrate 144 de observații suspecte de drone în cel puțin 12 state membre NATO, inclusiv în Irlanda. Majoritatea incidentelor au avut loc la sfârșitul anului 2025 și au implicat zboruri în apropierea unor obiective militare strategice, printre care facilități implicate în partajarea nucleară.
Conform IISS, există o probabilitate foarte mare ca Kremlinul să fi coordonat această campanie, utilizând nave comerciale rusești din flota fantomă drept platforme de lansare și recuperare a dronelor. Aceste nave operează în afara controlului strict și sunt greu de monitorizat de către autoritățile maritime occidentale.
Unul dintre incidentele semnificative menționate în raport implică nava Arctica, care a fost observată în apropierea portului Køge din Danemarca în timp ce aproximativ 20 de drone survolau zona, înainte de a se îndrepta spre larg. Un alt caz notabil a fost înregistrat în septembrie 2025, când Aeroportul Copenhaga a fost închis temporar din cauza unor zboruri neidentificate de drone, în timp ce mai multe nave ale flotei fantomă se aflau în apropiere.
Chiar dacă au existat multiple incidente raportate, niciun guvern european nu a făcut acuzații publice împotriva Rusiei în legătură cu aceste evenimente. Atribuirea responsabilității rămâne o provocare majoră, deoarece fiecare caz a fost tratat separat, fără o analiză a fenomenului ca parte a unei strategii coordonate.
Raportul IISS subliniază că dronele au acționat cu o impunitate semnificativă în spațiul aerian european, evidențiind vulnerabilități serioase în sistemele de apărare antiaeriană. Experții avertizează că Europa este insuficient pregătită pentru a contracara dronele cu costuri reduse și incursiuni dificil de atribuit, menite să rămână sub pragul declanșării unui răspuns colectiv NATO.
Scopul probabil al acestei campanii ar fi fost testarea timpilor de reacție ai NATO, identificarea punctelor slabe din jurul infrastructurii critice și generarea de costuri economice și psihologice prin perturbarea traficului aerian civil.
