Impactul rețelelor sociale asupra adolescenților: de ce fetele sunt mai vulnerabile
Datele provin din studiul internațional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children), susținut de Organizația Mondială a Sănătății, care a analizat comportamentul adolescenților din numeroase țări europene. Potrivit cercetării, ponderea tinerilor cu o utilizare problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, conform Euronews.
România, alături de Irlanda și Malta, se numără printre statele cu cele mai ridicate niveluri de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților de 15 ani. Diferențele dintre fete și băieți sunt semnificative, cu 28% dintre fetele de 15 ani din România raportând comportamente asociate utilizării problematice a rețelelor sociale, comparativ cu 18% dintre băieți.
Specialiștii explică această discrepanță prin faptul că adolescentele sunt mai conectate social în mediul online și petrec mai mult timp interacționând pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat. Datele studiului arată că 44% dintre fetele de 15 ani sunt în contact online cu prietenii aproape permanent, comparativ cu 29% dintre băieți.
În plus, utilizarea intensă a rețelelor sociale în rândul fetelor este asociată cu o presiune mai mare legată de aspectul fizic, imaginea corporală și validarea socială. De asemenea, adolescente raportează niveluri mai ridicate de experiențe legate de cyberbullying.
Dezbaterile privind restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale au câștigat teren în mai multe state europene. Franța a adoptat deja măsuri care limitează accesul copiilor sub 15 ani la aceste platforme, iar Spania ia în considerare creșterea vârstei minime la 16 ani. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că există puține dovezi clare privind eficiența unor interdicții generale.
În timp ce guvernele europene caută soluții, datele arată că impactul mediului digital nu este distribuit egal. Rețelele sociale reprezintă pentru milioane de adolescente nu doar un instrument de comunicare, ci și o sursă constantă de presiune, comparație și stres, ceea ce începe să preocupe tot mai mult autoritățile și specialiștii în sănătate mintală.
