Uniunea Europeană adoptă reguli revoluționare pentru plantele editate genetic: Ce înseamnă pentru agricultură și economie
Noile reglementări convenite între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 marchează o schimbare crucială în modul în care Uniunea Europeană va reglementa plantele dezvoltate prin tehnici genomice avansate, cunoscute sub denumirea de NGT. Aceste reguli se axează mai mult pe rezultatul genetic final al plantelor decât pe metoda de creare a acestora.
Plantele obținute prin NGT vor fi împărțite în două categorii distincte: NGT-1 și NGT-2. Categoria NGT-1 va include plante cu modificări genetice limitate, similare celor obținute prin metode tradiționale de ameliorare. În schimb, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau producerea de substanțe insecticide nu vor fi încadrate în această categorie.
Categoria NGT-2 va cuprinde plantele cu modificări genetice complexe, care vor fi supuse unor reguli stricte similare celor aplicate organismelor modificate genetic, necesitând autorizare înainte de a fi comercializate în UE. Aceste reguli se vor aplica atât plantelor dezvoltate în Europa, cât și celor importate.
Regulile prevăd și măsuri stricte de trasabilitate și etichetare pentru plantele NGT-2. Statele membre vor avea posibilitatea să interzică cultivarea acestor plante, chiar dacă acestea au primit autorizație la nivel european.
În afara UE, există deja produse realizate din plante NGT, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Pentru a asigura transparența, plantele NGT-1 vor fi incluse într-o bază de date publică a UE, iar semințele și materialul de reproducere vor fi etichetate corespunzător.
Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va fi aplicabil după doi ani. Aceste măsuri au fost descrise ca o victorie istorică pentru fermierii europeni, având potențialul de a încuraja inovația, competitivitatea și securitatea alimentară în Europa.
Regulile noi reprezintă un punct de cotitură în abordarea UE față de plantele editate genetic, concentrându-se pe caracteristicile genetice finale mai degrabă decât pe procesul de modificare genetică. Odată cu această schimbare, se urmărește o mai mare flexibilitate în reglementarea plantelor obținute prin tehnici genomice avansate.
Prin împărțirea plantelor NGT în două categorii distincte, se dorește o abordare mai individualizată în funcție de complexitatea modificărilor genetice. Astfel, plantele cu modificări limitate, asemănătoare celor obținute prin metode tradiționale, vor fi tratate în mod similar culturilor convenționale, facilitând integrarea lor în practicile agricole existente.
Pe de altă parte, plantele cu modificări genetice mai complexe vor fi supuse unor reguli mai stricte, similare celor aplicate organismelor modificate genetic, pentru a asigura o evaluare a riscului și o autorizare înainte de a fi introduse pe piață. Această abordare va contribui la gestionarea potențialelor riscuri asociate cu plantele editate genetic și va oferi un cadru clar pentru comercializarea acestora în UE.
Un alt aspect important al noilor reguli este trasabilitatea și etichetarea plantelor NGT-2. Aceste măsuri vor permite monitorizarea și identificarea clară a plantelor cu modificări genetice extinse, facilitând astfel deciziile autorităților și ale consumatorilor în ceea ce privește utilizarea și comercializarea acestora.
De asemenea, implicarea statelor membre în procesul de reglementare oferă flexibilitate în gestionarea plantelor editate genetic la nivel național, permițând interzicerea sau restricționarea cultivării acestora în funcție de nevoile și preferințele specifice ale fiecărei țări.
În contextul agriculturii ecologice, noile reguli clarifică faptul că utilizarea plantelor NGT nu va fi permisă, menținând astfel standardele ridicate ale producției organice. Cu toate acestea, prezența accidentală a plantelor NGT-1 nu va fi considerată o încălcare a regulilor, recunoscând dificultățile practice în prevenirea contaminării genetice în medii deschise.
Un alt aspect important abordat de noile reglementări este protecția brevetelor în ceea ce privește tehnologiile NGT. Astfel, se stabilesc garanții pentru a preveni concentrarea excesivă a pieței, pentru a asigura accesibilitatea tehnologiilor și pentru a proteja drepturile fermierilor de a utiliza și reproduce semințe provenite din plante editate genetic.
În concluzie, noile reguli adoptate de Uniunea Europeană reprezintă un pas semnificativ în reglementarea plantelor editate genetic, echilibrând inovația tehnologică cu preocupările legate de siguranța alimentară, sustenabilitate și protecția mediului. Aceste reglementări vor influența în mod semnificativ viitorul agriculturii europene, promovând practici agricole mai durabile și oferind un cadru clar pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor genomice avansate.
