Incidentul cu Drona de la Galați: Provocările și Limitările în Apărarea României
Ministerul Apărării a recunoscut vineri dimineață, la o tensionată conferință de presă, că drona rusească care a explodat pe un bloc din Galați nu a putut fi doborâtă din mai multe motive cumulate. Declarațiile contrazic asigurările date publicului în lunile anterioare, potrivit cărora nu mai existau limitări legislative în gestionarea unor astfel de incidente.
La întrebarea privind limitările legislative în incidentele cu dronele în spațiul aerian românesc, MAPN a explicat că „există o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ” și a recunoscut explicit că există o limitare privind utilizarea armamentului din dotarea armatei în spațiul aerian al unei alte țări.
De ce nu a fost doborâtă drona deasupra Galațiului? Conducerea MAPN a specificat că ar fi trebuit să survoleze o zonă nelocuită pentru ca armata să poată acționa fără riscuri. Sistemele de apărare aeriană cu baza la sol nu au putut interveni deoarece drona nu a evoluat pe traiectoria care să intre în raza lor de acțiune.
Un alt aspect discutat a fost dependența armatei de acordul proprietarilor privați pentru amplasarea tehnicii militare. Armata a explicat că proprietatea privată este protejată prin lege și că nu poate acționa fără acordul acestora.
Reprezentantul MAPN a amintit că după incidentul din aprilie, au fost luate măsuri, inclusiv amplasarea unui radar suplimentar de supraveghere a spațiului aerian. Cu toate acestea, soluțiile pe termen lung, precum sistemele Skynex și Skyranger, încă nu sunt disponibile în dotarea armatei române.
