Impactul discursului toxic online asupra relațiilor sociale în Europa și în România
Un nou raport publicat de Eurostat, citat de Euronews, dezvăluie că aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din 20 de state europene au fost expuși la conținut online ostil sau degradant îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri sociale. Irlanda, Ungaria, Finlanda și Slovacia sunt printre țările cu cele mai înalte niveluri de toxicitate online, în timp ce Letonia, Grecia, Germania și Lituania raportează întâlniri mai rare cu astfel de mesaje. Principalele subiecte ale atacurilor online vizează opiniile politice, originea etnică și rasială, orientarea sexuală sau religia.
România nu se numără printre țările cu cele mai mari niveluri de toxicitate online, conform raportului Eurostat, însă fenomenul devine tot mai vizibil și pe platformele românești de social media. Comentariile agresive, hărțuirea online și mesajele radicale au devenit tot mai frecvente în contextul politic, al migrației, al conflictelor internaționale și al temelor legate de identitate și orientare sexuală.
Specialiștii în comunicare digitală avertizează că algoritmii folosiți de platformele sociale favorizează deseori conținutul conflictual și emoțional, contribuind astfel la amplificarea polarizării și agresivității online, inclusiv în România.
În perioade electorale sau în timpul unor crize majore, precum pandemia sau conflictul din Ucraina, nivelul discursului toxic din mediul online românesc a crescut semnificativ, mai ales pe platformele care facilitează distribuirea rapidă și comentariile virale.
Un studiu publicat în revista Nature indică faptul că tinerii bărbați sunt grupul care manifestă cel mai des niveluri ridicate de ostilitate în discuțiile politice online. Rețelele sociale par să amplifice tensiunile existente în societate și să transforme rapid frustrările economice sau politice în conflicte digitale.
Observatorul European pentru Ura Online menționează că platforma X rămâne cea mai toxică din Europa, fiind evaluată ca fiind mai agresivă decât Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube. Discursul antisemit, anti-musulman, anti-LGBTQ+ și anti-refugiați se numără printre cele mai răspândite forme de discurs instigator la ură identificate de cercetători.
Mai multe state europene lucrează la instrumente speciale pentru monitorizarea discursului toxic online. Spania a anunțat dezvoltarea unui sistem de măsurare a urii online, iar Uniunea Europeană încearcă să determine marile platforme tehnologice să elimine mai rapid conținutul extremist. Cu toate acestea, criticii atrag atenția că combaterea urii online poate intra în conflict cu libertatea de exprimare și cu dreptul la opinii controversate.
