Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează asupra riscului pierderii fondurilor europene și necesității unor reforme urgente
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a discutat despre importanța reluării negocierilor la Cotroceni alături de Nicușor Dan, subliniind efectele negative ale instabilității politice asupra administrației și absorbției fondurilor europene. Bolojan a subliniat că formarea unui guvern stabil reprezintă o prioritate crucială pentru buna funcționare a statului și pentru evitarea întârzierilor în implementarea reformelor necesare.
În contextul unei crize economice, premierul interimar a evidențiat importanța unei soluții rapide și a unei noi runde de negocieri la Palatul Cotroceni. Cu toate acestea, decizia privind aceste negocieri revine președintelui României și este strâns legată de calendarul instituțional al consultărilor. Bolojan a subliniat că promptitudinea formării unui guvern stabil va contribui semnificativ la stabilitatea și eficiența administrativă a țării.
În ceea ce privește instabilitatea politică, premierul interimar a criticat impactul negativ al acesteia asupra activității administrative, menționând că lipsa unei direcții clare a generat o încetinire a proceselor guvernamentale. Acest lucru a avut un impact direct asupra absorbției fondurilor europene și a implementării reformelor necesare pentru dezvoltarea țării.
Bolojan a atras atenția asupra riscului pierderii fondurilor europene în absența unui guvern funcțional cu depline competențe. El a subliniat că adoptarea unor măsuri prin lege în Parlament poate crea dificultăți în relația cu Comisia Europeană, iar întârzierile pot avea consecințe financiare semnificative pentru România.
De asemenea, premierul interimar a evidențiat importanța reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind că întârzierile în implementarea acestora pot duce la pierderi financiare majore. El a atras atenția că neadoptarea celor nouă legi necesare ar putea genera pierderi de până la 7,5 miliarde de euro, subliniind responsabilitatea politică necesară pentru soluționarea acestei situații critice.
