România, sub amenințarea retrogradării ratingului de țară: Ce riscuri financiare planează asupra economiei naționale
Decizia recentă a agenției S&P Global Ratings de a avertiza cu privire la posibila retrogradare a ratingului de țară al României a stârnit îngrijorare în rândul investitorilor și analiștilor financiari. Agenția subliniază incertitudinile legate de capacitatea țării noastre de a-și consolida finanțele publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni.
Potrivit Ziarul Financiar, România rămâne vulnerabilă la schimbările de încredere ale investitorilor, având în vedere nevoile semnificative de finanțare externă și ponderea ridicată a investitorilor străini în datoria guvernamentală. S&P avertizează că o posibilă retrogradare ar putea interveni în cazul în care blocajul politic persistă sau dacă viitorul guvern nu va reuși să reducă deficitul fiscal până în 2027.
În plus, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene alocate pentru perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar putea complica procesul de ajustare fiscală. Cu toate acestea, ratingul țării noastre a fost menținut, având în vedere așteptările că principalele partide politice vor susține măsurile de consolidare fiscală în acest an și în anul viitor, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru 2027.
Raportul S&P indică însă mai multe vulnerabilități, printre care posibila stagnare economică în 2026, fragmentarea politică ce ar putea afecta disciplina bugetară, nevoile ridicate de finanțare externă și presiunile inflaționiste care limitează manevra politicilor monetare. Instabilitatea politică recentă, generată de dizolvarea guvernului de reformă în luna mai, reprezintă un alt aspect semnalat de agenție.
Pe plan fiscal, deși deficitul României a înregistrat o scădere anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, se estimează că pentru întregul an acesta va reveni la 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA. Cu toate acestea, România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR, însă deblocarea acestor sume depinde de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.
Proiecțiile S&P arată că economia României ar putea stagna în 2026, urmând o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și inflația ridicată, însă investițiile publice susținute de fondurile europene ar putea evita o recesiune în perioada următoare.
