Europa se confruntă cu o vulnerabilitate strategică
Armele de mare precizie, capabile să lovească ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță, au devenit subiectul principal de discuție în cadrul NATO, după ce administrația Trump a renunțat la un plan care prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle, conform informațiilor publicate de FT.
Planul convenit în timpul administrației Biden ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică adânc în teritoriul Rusiei, având un rol crucial în descurajarea unui conflict cu această țară.
Experții în securitate subliniază importanța sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să devină active.
Țările europene din cadrul NATO au evitat timp de decenii dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a respecta Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, state precum Germania, Spania, Franța și Marea Britanie dețin rachete cu rază de aproximativ 500 de kilometri, lansate din aer sau submarine, limitând capacitatea defensivă a Europei în fața Rusiei.
Pentru a reduce dependența de Statele Unite, mai multe state europene au lansat programul Elsa în 2024, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, proiectele sunt încă în stadii incipiente, iar specialiștii avertizează că primele rezultate concrete ar putea apărea abia după 2030, lăsând Europa expusă unui posibil deficit militar.
În încercarea de a găsi soluții temporare, se analizează adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol, iar companii europene precum Destinus produc deja rachete de croazieră în cantități semnificative. Mai mult, Germania intenționează să colaboreze cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță, având în vedere progresele remarcabile făcute de Kiev în acest domeniu, inclusiv racheta Flamingo, capabilă să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri distanță.
