Companiile de stat din România înregistrează pierderi semnificative în 2024
Cele mai mari pierderi au fost raportate de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care a înregistrat un rezultat negativ de 417,3 milioane de lei. Această companie administrează infrastructura feroviară publică, un sector strategic care a suferit de ani de subfinanțare, investiții întârziate și costuri ridicate de întreținere.
Pe locul doi se află Societatea Electrocentrale Craiova SA, care a raportat o pierdere brută de 400,9 milioane de lei. Această companie activează în sectorul energetic, unde costurile de producție, prețurile reglementate, investițiile necesare și presiunile pieței pot influența semnificativ rezultatele financiare.
A treia cea mai mare pierdere a fost raportată de Compania Națională Unifarm SA, care a înregistrat o pierdere netă de 354,2 milioane de lei. Acest lucru plasează Unifarm printre cele mai problematice companii de stat analizate în raport, deoarece pierderea sa depășește pragul de 350 de milioane de lei.
Pe locul patru în top se află Compania Națională de Transport Feroviar de Mărfuri CFR Marfă SA, care a raportat o pierdere brută de 320,8 milioane de lei. Această entitate de stat bine cunoscută se confruntă de ani de zile cu dificultăți din cauza concurenței, datoriilor istorice și problemelor de restructurare.
Listă continuă cu Compania Municipală Termoenergetica București SA, care a raportat o pierdere de 198,5 milioane de lei. Această companie joacă un rol vital în furnizarea de căldură către capitală, dar operează într-un sistem caracterizat de infrastructură învechită, pierderi de rețea și dependență de sprijinul public.
Metrorex SA se numără și ea printre marii perdanți, raportând o pierdere netă de 181,1 milioane de lei. Operatorul metroului din București oferă servicii critice de transport urban, dar costurile ridicate de operare și politica tarifară pot pune presiune asupra rezultatelor financiare.
O altă pierdere semnificativă a fost înregistrată de Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA, care a înregistrat o pierdere brută de 152,3 milioane de lei. Această companie activează într-un sector care se confruntă cu provocări structurale legate de tranziția energetică, costuri ridicate și necesitatea de restructurare.
Raportul subliniază că pierderile suferite de aceste companii trebuie analizate în contextul rolurilor lor economice și sociale. Multe dintre ele nu funcționează ca firme de piață tipice, ci furnizează servicii publice esențiale precum transportul feroviar, transportul urban, energia termică și infrastructura. Cu toate acestea, pierderile substanțiale ridică preocupări cu privire la eficiența managementului, sustenabilitatea financiară și utilizarea resurselor publice.
Acest aspect este deosebit de semnificativ având în vedere natura extinsă a sectorului întreprinderilor de stat. Raportul a examinat un total de 1.735 de companii aflate sub controlul statului sau al autorităților locale, cu majoritate sau proprietate publică integrală. Dintre acestea, 1.421 erau active, în timp ce 314 erau inactive, fiind în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate.
În contrast cu firmele care înregistrează pierderi, raportul menționează și companiile de stat care au raportat rezultate financiare pozitive în 2024. Acestea includ Hidroelectrica, Romgaz, Compania Națională a Aeroporturilor București, Transelectrica, Transgaz, Casa de Bani, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională de Investiții, Loteria Română și Registrul Auto Român.
Această discrepanță ilustrează faptul că sectorul economic public nu poate fi tratat uniform. În timp ce unele companii de stat generează profituri și venituri semnificative, altele înregistrează pierderi mari, în special în domenii în care serviciul public este crucial și costurile nu pot fi acoperite în întregime de piață.
Raportul subliniază necesitatea unei supravegheri mai stricte a companiilor de stat, în special a celor care raportează în mod constant pierderi sau se bazează pe subvenții. Fără indicatori clari de performanță, planuri de redresare și responsabilitate managerială, pierderile ar putea continua să fie finanțate din fonduri publice fără nicio îmbunătățire reală a serviciilor oferite.
Elaborat în 2025 cu cele mai recente date oficiale disponibile, în principal din 2024, raportul analizează administrația publică centrală, autoritățile locale și întreprinderile de stat. Datele utilizate provin din surse oficiale, în principal de la Ministerul Finanțelor, și au fost procesate cu sprijinul Băncii Mondiale.
