Comunele care bat orașele mari la bani: localități mici ajung la peste 13.000 lei pe locuitor
În România, peisajul financiar al administrațiilor locale ascunde surprize neașteptate. Un raport guvernamental dezvăluie că unele comune mici reușesc să genereze venituri de peste 10.000 de lei pe locuitor, depășind astfel multe orașe și municipii cu populație semnificativă. Analiza se bazează pe diverse surse de venituri locale, excluzând finanțările externe și transferurile pentru investiții.
Una dintre concluziile remarcabile este că mărimea unei localități nu garantează automat un nivel ridicat al veniturilor locale. Comuna Frecăței din județul Brăila a atins un impresionant prag de 13.632 lei pe locuitor, în timp ce Sfântu Gheorghe din Tulcea și Jucu din Cluj se situează la peste 10.000 de lei pe locuitor.
Raportul evidențiază și localități periurbane precum Ghimbav din Brașov și Otopeni din Ilfov, care, datorită investițiilor private și conexiunilor economice puternice, au reușit să atingă sume considerabile pe cap de locuitor, respectiv 9.224 lei și 8.955 lei.
Pe de altă parte, există comune cu populație semnificativă, dar cu venituri locale extrem de reduse. Bărbulești din Ialomița, Slobozia Bradului din Vrancea și Lipovu din Dolj sunt doar câteva exemple care ilustrează o capacitate fiscală scăzută și o dependență crescută de transferurile de la bugetul de stat.
Diferențele sunt evidente și în ceea ce privește veniturile din impozitele pe proprietate, unde localități precum Cernavodă din Constanța și Predeal din Brașov se disting prin sume consistente pe locuitor, în timp ce altele, cum ar fi Bărbulești din Ialomița și Slobozia Bradului din Vrancea, se confruntă cu cifre modeste.
De ce unele comune mici sunt considerate ‘bogate’ pe hârtie? Raportul subliniază că veniturile per capita ridicate în comunele mici pot fi justificate de o bază economică solidă raportată la populație sau de prezența unor surse de venit semnificative. Pe de altă parte, localitățile cu venituri locale reduse se confruntă cu multiple provocări, cum ar fi venituri scăzute ale populației, o economie locală fragilă sau o capacitate administrativă redusă.
