Impactul scăderii consumului în economie: Analiza comparativă a datelor din ultimele două decenii
Datele analizate acoperă perioada ianuarie 2006 – martie 2026 și arată că, deși scăderile actuale nu sunt cele mai abrupte din ultimele două decenii, durata lor este neobișnuit de mare și comparabilă cu perioadele de început ale unor crize economice. Florin Cîțu a transmis că în martie dinamica anuală a consumului a fost negativă pentru a 8-a lună consecutiv. Cea mai severă prăbușire din grafic rămâne cea din timpul crizei financiare, când consumul a scăzut până la -14% în decembrie 2008 și a rămas puternic negativ și în 2009 și 2010. Comparativ, în perioada actuală, valorile sunt mai reduse, între -4% și -5%, însă continuitatea scăderii atrage atenția.
După criza din 2008–2010, consumul a revenit pe creștere, dar cu fluctuații frecvente între valori pozitive și negative până în 2013, după care a intrat într-o perioadă de expansiune, cu vârfuri de până la 19% în 2014 și 16% în 2015. Perioada pandemiei a adus un alt episod volatil, cu consumul alternând între scăderi și creșteri, inclusiv un salt de 23% în iunie 2019, cea mai mare creștere din grafic. Totuși, aceste episoade nu au avut o durată lungă de scădere continuă.
Scăderea actuală, mai apropiată de începutul unei crize decât de vârful ei, se reflectă în datele din 2025–2026 care indică o scădere mai moderată, dar constantă: -4% în martie 2025, -5% în august 2025, iar trendul negativ continuă până în martie 2026. Situația actuală seamănă mai degrabă cu o fază de început, în care consumul intră treptat în teritoriu negativ și rămâne acolo mai multe luni. Această evoluție sugerează o slăbire treptată a cererii, nu un șoc economic brusc, dar ridică semne de întrebare privind direcția economiei dacă trendul se menține.
În ultimii 20 de ani, perioadele în care consumul a rămas negativ mai multe luni la rând au fost rare și, de regulă, asociate cu episoade de criză economică. Deputatul social-democrat Adrian Câciu a acuzat public că România se confruntă cu a opta lună consecutivă de scădere a consumului, atribuind situația unor decizii politice care afectează puterea de cumpărare. El a afirmat că evoluția economică reprezintă „a opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor”, susținând necesitatea unei noi abordări economice pentru a remedia situația.
